SOC/328 si SOC 329 Tratamentul egal al femeilor şi bărbaţilor

Eugen Lucan, membru in Comitetul Economic si Social European, anunta pe toti cei interesati ca in data de 22.01. 2009 la initiativa CESE sectiunea SOC are loc la sediul CESE din Bruxelles prima intalnire a discutarii avizelor:

SOC 328 Tratamentul egal al femeilor şi bărbaţilor angajaţi intr-o activitate profesionala independenta

SOC 329 Promovarea securităţii şi sănătăţii la locul de munca in cazul lucratoarelorlor gravide care au născut de curand sau care alăptează

Aveti mai jos documentul CESE-SOC 328/329 tradus in limba romana, pe care il supun consultarii publice. Astept comentariile si amendamentele organizatiilor interesate si a membrilor activi ai societatii civile! Va multumesc !

Prin directivele propuse în comunicatele COM(2008) 636 final şi COM(2008) 637 final, Comisia urmăreşte acelaşi scop de "asigurare a drepturilor egalităţii de sex". La acest nivel, din motive logice şi practice, s-a decis să se răspundă ambelor comunicate prin intermediul următorului document de lucru.

Avizul SOC 328 si SOC 329

1. Fundamentare

1.1 Femeile joacă un rol active în societate, din punct de vedere social şi economic, deseori fără a li se recunoaşte asta, fără a fi recompensate sau a avea un statut legal. UE trebuie să se concentreze în mod specific pe realizarea Strategiei de la Lisabona şi una din modalităţile de evidenţiere este creşterea participării feminine pe piaţa forţei de muncă şi creşterea numărului de antreprenori şi în particular a femeilor.

1.2 În Martie 2006, Consiliul European a accentuat necesitatea existenţei unui echilibru între viaţa profesională şi cea privată pentru obţinerea creşterii economice, a prosperităţii şi a competitivităţii şi a aprobat Pactul European cu privire la Egalitatea de Gen[1]. În Decembrie 2007, Consiliul a cerut Comisiei să evalueze cadrul legal de susţinere a reconcilierii şi posibila nevoie de îmbunătăţire. În Martie 2008, Consiliul European a reiterat ideea că ar trebui făcute eforturi suplimentare pentru a reconcilia viaţa profesională cu cea de familie atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi[2]. Parlamentul European a cerut în mai multe ocazii îmbunătăţiri ale legislaţiei existente referitoare la lucrătoarele gravide şi la acordarea concediului parental şi măsuri de îmbunătăţire a reconcilierii vieţii profesionale, private şi de familie. Pe 21 Februarie 2008, în rezoluţia sa cu privire la viitorul demografic al Europei[3], Parlamentul a cerut Statelor Membre să adopte cele mai bune practici cu privire la mărimea concediului de maternitate şi a posibilei influenţe ale ratei natalităţii prin intermediul politicilor publice coordonate, prin crearea mediului emoţional şi material prietenos pentru familie şi copil. Într-o rezoluţie anterioară, din 27 Septembrie 2007[4], Parlamentul a îndemnat Statele Membre vină în întâmpinarea consultării cu partenerii sociale. Sunt chemate să combată discriminarea femeilor gravide pe piaţa forţei de muncă şi să asigure un înalt nivel de securitate pentru mame.

2. Comentarii Generale

2.1 Propunerea unei directive care să abroge Directiva 86/613/EEC (COM(2008) 636 final)

2.1.1 Directiva propusă acum, care să înlocuiască Directiva 86/613/EEC, urmăreşte să se refere la deficienţele din domeniul angajărilor liber profesioniste şi a asistării soţilor care au afaceri de familie, prin:

· Îmbunătăţirea securităţii în caz de maternitate prin acordarea prevederilor de maternitate pentru femeile liber profesioniste;
· Oferirea de concedii de îngrijire pentru membrii familiei;
· Recunoaşterea contribuţiei soţilor prin acordarea protecţiei sociale partenerilor liber profesionişti;
· Acordarea de competenţe de egalitate în domeniu.

2.1.2 Cu toate acestea, trebuie precizat ca o primă remarcă generală că, pentru ca drepturile să fie cu adevărat reale, măsurile propuse oferite trebuie să fie practice şi implementabile. Din nefericire, această directivă nu pare să ofere beneficii substanţiale, realizabile sau practicabile, care să se refere inegalităţilor existente.

2.1.3 Europa are un cadru legal care împiedică discriminarea de gen prin anumite măsuri legislative. Cu toate acestea, toate statisticile Europene au demonstrat că femeile sunt plătite mai puţin ca bărbaţii, sunt sub-reprezentate politic, în domeniul forţei de muncă, la nivel managerial şi antreprenorial. O mai bună întărire a legislaţiei curente în toate aceste domenii ar fi mai productivă decât micile modificări propuse în această directivă.

2.1.4 UE, în încercările sale de a creşte numărul de antreprenori şi în particular a antreprenorilor femei, trebuie să ţină cont de valoarea celor care doresc să devină liber profesioniste[5]. Oferirea facilităţilor de maternitate nu va avea efect asupra numărului de femei care sunt interesate de antreprenoriat. Propriile valori ale Comisiei indică o creştere a numărului de începeri de faceri şi asta se datorează atitudinii negative a liber profesioniştilor în Europa. Este necesară o transformare culturală semnificativă.

2.1.5 Protecţia socială este de competenţa Statelor Membre. Această nouă directivă este de aceea posibil să fie transpusă într-o lege naţională de către toate cele 27 State membre, riscând să devină ineficientă la nivel European şi să fie un exerciţiu fără sens. Directiva propusă ar trebui îmbunătăţită semnificativ cu măsuri practice şi implementată în Statele Membre pentru a deveni cu adevărat eficientă.

2.1.6 În general, preocupările micilor afaceri şi ale liber profesioniştilor, în particular în sectorul agricol, tinde să fie constrânse financiar şi orice povară suplimentară ar putea fi considerată negativă, chiar dacă protecţia socială ar putea fi o reţea de siguranţă pentru potenţialele mame sau pentru soţii lor. Trebuie luată cu mare atenţie în considerare orice creştere a contribuţiilor de protecţie socială sau orice poveri administrative nu doar pentru Stat, dar si pentru afaceri.

2.1.7 O clarificare fără echivoc a conceptului de "concediu de maternitate" ar trebui inclusă în toate directivele care se referă la concediul parental. În ceea e priveşte concediul de maternitate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii face o recomandare de minim 24 de săptămâni pentru concediul de alăptare pentru femei[6]. Comisia şi Statele Membre ar trebui să ia în considerare susţinerea acestor recomandări.

2.1.8 Noua directivă se adresează subiectului egalităţii de gen şi modificărilor propuse. Cu toate acestea, se fac puţine referiri la bărbaţii liberi profesionişti în ceea ce priveşte concediul de paternitate.

2.1.9 Pentru ca directiva să fie eficientă, soţii ar trebui să poată cere protecţie socială în "nume propriu".

2.1.10 Trebuie luat în considerare rolul bunicilor şi al familiei extinse ca îngrijitori sau tutori care sprijină femeile care muncesc. Acest fapt e important pentru a perpetua structurile familiale, implicând vârstnicii şi reducând stresul părinţilor care muncesc. Trebuie luate suplimentar în considerare remunerarea şi prevederile practice.

2.1.11 Conform Convenţiei Naţiunilor Unite a Drepturilor Copilului[7], Comisia ar trebui să conducă o procedură paralelă care să ia în considerare impactul asupra copilului al acestor măsuri propuse. Copilul trebuie să fie bine hrănit şi trebuie să se ţină cont de bunăstarea sa personală.

2.2 Propunerea unei directive care să amendeze Directiva 92/85/EEC (COM(2008) 637 final)

2.2.1 Propunerea unei directive care să amendeze Directiva 92/85/EEC caută să îmbunătăţească protecţia oferită lucrătoarelor gravide şi a celor care tocmai ai născut şi/sau alăptează. Protecţia este necesară din diferite motive. Mărimea concediului de maternitate este influenţată de mulţi factori care ar trebui luaţi în considerare când se reglementează. Fosta directivă oferă un minim de 14 săptămâni de concediu de maternitate neîntrerupt şi de asemenea precizează cerinţele cu privire la sănătatea şi securitatea la locul de muncă pentru a proteja femeile gravide şi pe cele care tocmai au născut si/sau alăptează. O femeie nu poate fi dată afară pe perioada concediului de maternitate. Conform Articolului 2(7) a unui instrument legislativ anterior – Directiva 76/207/EEC – după concediul de maternitate, o femeie are dreptul de a reveni pe acelaşi post sau pe unul echivalent. Orice tratament mai defavorabil este considerat discriminare.

2.2.2 Carta Angajament cu privire la egalitatea dintre bărbaţi şi femei pentru 2006-2010[8] a fost concepută pentru trecerea în revistă a legislaţiei existente în UE. Directiva 92/85/EEC nu a fost inclusă în exerciţiul de refacere şi de aceea nu este încă revizuită.

2.2.3 Ca şi comentariu general, se poate spune că scopul noii propuneri în acest domeniu este consecvent cu politicile UE şi în particular cu Strategia de la Lisabona pentru Dezvoltare şi Locuri de muncă.

3. Comentarii Specifice

3.1 Propunerea unei directive care să abroge Directiva 86/613/EEC (COM(2008) 636 final)

3.1.1 Comisia ar trebui lăudată pentru că face încercări în a oferi o egalitate mai mare pentru femei pe piaţa forţei de muncă şi în crearea oportunităţilor pentru femeile care doresc să fie liber profesioniste sau antreprenori. Cu toate acestea, acolo unde se iau măsuri cu impact financiar, trebuie să se ia măsuri sşi în ceea ce priveşte timpul şi resursele.

3.1.2 Comisia a făcut o evaluare a impactului acestei directive care lasă multe întrebări fără răspuns, în particular referitoare la adevărata eficacitate şi implementare.

3.1.3 Obiectivele generale ale directivei sunt pentru a îmbunătăţi egalitatea de gen pentru muncitoarele liber profesioniste şi pentru soţii lor. În plus, Comisia speră că această directivă va creşte numărul de femei liber profesioniste, va oferi statut legal soţilor lor, va creşte numărul de soţi care beneficiază de protecţie socială şi acordă facilităţi legale eficiente soţilor liber profesionişti. Cu toate acestea,

· Egalitatea de gen este asigurată pentru toţi conform cadrului legal European cu privire la egalitate;
· Numărul de femei liber profesioniste este probabil să crească datorită măsurile de protecţie socială minore când în aproape toate Statele Membre, ele pot deja face contribuţii voluntare pentru a fi protejate;
· Soţii lor vor primi statut legal sau facilităţi legale eficiente doar pentru că sunt acoperite de contribuţiile voluntare de protecţie socială?

3.1.3.1 Mai mult, conform cu Directiva 92/85/EEC, noua directivă propune pentru femeile liber profesioniste şi pentru soţii lor o perioadă de maternitate de 14 săptămâni, 2 săptămâni de concediu maternal fiind obligatorii[9]. Cu toate acestea, noua directivă încă nu propune stabilirea mărimii alocaţiei, stabilind doar că ar trebui "să garanteze un venit adecvat".

3.2 Propunerea unei directive care să amendeze Directiva 92/85/EEC (COM(2008) 637 final)

3.2.1 Comisia, în comunicatul ei din 2006[10], specifică faptul că drepturile copiilor sunt o prioritate pentru UE şi că Statele Membre sunt obligate să respecte UNCRC şi Protocoalele sale Opţionale, ca şi Scopurile de Dezvoltare Millennium. În Martie 2006, Consiliul European a cerut Statelor Membre "să ia măsurile necesare pentru a micşora rapid şi semnificativ sărăcia copilului, acordând tuturor copiilor oportunităţi egale, indiferent de statutul lor social"[11]. In contextul prezentului subiect, aceasta înseamnă să se ofere tuturor copiilor oportunitatea de alăptare şi de îngrijire corespunzătoare conform cu necesităţile lor de dezvoltare şi accesul la îngrijire zilnică de înaltă calitate, disponibilă.

4. Recomandări

Comitetul Economic şi Social European solicită de asemenea Comisiei pentru a lua în considerare următoarele:

4.1 Referitor la Liber Profesionişti şi Antreprenori:

4.1.1 Calitatea de Liber profesionist prin natura ei este foarte specifică şi nu este posibil să fie consideraţi liber profesioniştii precum angajaţii, nici nu e posibil să fie consideraţi liber profesioniştii ca fiind antreprenori.

4.1.2 Este dificil să se intuiască modul în care prevederile cu privire la maternitate pentru femeile liber profesioniste ar putea să funcţioneze la fel ca pentru angajaţi. Concediul de maternitate nu poate fi pur şi simplu luat şi afacerea sau activitatea liber profesionistă să înceteze pur şi simplu pentru câteva săptămâni, în particular când se are în vedere micile afaceri.

4.1.3 Este absurd şi nepractic a se sugera că femeile liber profesioniste ar putea beneficia de concediu de maternitate pentru o durată suficient de lungă pentru toată perioada normală a sarcinii şi a recuperării fizice a mamei după naştere, ca să nu mai menţionăm de perioada de timp necesară a fi petrecută de mamă cu copilul.

4.1.4 Comisia nu oferă soluţii practice acestei dileme. Majoritatea femeilor liber profesioniste trebuie să îşi pregătească înlocuitor, să închidă afacerea sau să continue să muncească pe întreaga perioadă a maternităţii.

4.2 Referitor la Soţi:

4.2.1 În general, directiva nu face referire la lipsa de recunoaştere a "soţilor", la calitatea şi cantitatea contribuţiei lor la afacere sau la măsurile de a le susţine pe aceste femei. Directiva nu propune nici o măsură care va îmbunătăţi susţinerea socială sau financiară sau protecţia socială a soţilor.

4.2.2 Recunoaşterea statutului social al soţilor ar trebui mai bine promovată şi recunoscută, cu o valoare stabilită conform contribuţiei lor la afacere. Soţii e necesar să aibă un statut profesional clar, cu o acoperire completă a sistemului de protecţie socială ca cetăţeni ai Europei.

4.2.3 Sunt necesare mai multe cercetări cu privire la motivaţia pentru care soţii nu plătesc în mod curent contribuţiile de protecţie socială. Costurile crescute ale afacerii sau a se aştepta de la femei să participe la un sistem de protecţie socială la propria lor solicitare, şi care presupun costuri suplimentare, ar putea avea efect negativ.

4.3 Referitor la alăptare:

4.3.1 Îmbunătăţirea reconcilierii vieţii profesionale, private şi de familie este un aspect foarte complex. Există câteva aspecte şi actori care trebuie luaţi în considerare şi deseori apar conflicte de interese. Implicaţiile ar trebui evaluate şi rezolvate oricând e posibil. Sunt necesare clarificări suplimentare şi armonizare, pentru a fi obţinute diferitele scopuri ale strategiilor UE cu privire la implementarea Strategiei de la Lisabona, a Prevederilor de la Barcelona, dar şi a situaţiei demografice, cu privire la solidaritatea dintre generaţii şi a unui echilibru mai bun muncă-viaţă.

4.3.2 Conform recomandării WHO[12], copiii ar trebui alăptaţi exclusiv de la sân în primele şase luni de viaţă, ceea ce înseamnă că acest concediu de maternitate propus acum pentru 18 săptămâni ar trebui reconsiderat conform cu sugestiile sindicatelor şi crescut la minim 24 săptămâni.

4.3.3 Concediul parental ar trebui extins şi pentru bunici şi pentru ceilalţi membri ai familiei în cazul în care se consideră necesar din punct de vedere al părinţilor care lucrează şi în interesul copilului.

4.3.4 Acordarea de îngrijiri copilului este o oportunitate de liber profesionism pentru femei dar, indiferent de prevederile interne cu privire la îngrijirea copilului şi a altor membri ai familiei aflaţi în nevoie, ar trebui garantată calitatea şi standardele acestor servicii. Prevederile de la Barcelona prevăd obţinerea până în 2010, a îngrijirii de zi pentru 33% din copiii sub 3 ani şi pentru 90% din cei între 3 ani şi vârsta de şcolarizare, dar nu există nici o prevedere specială pentru diferite forme de îngrijire a copilului. Chiar dacă 33% ar putea fi plasaţi în centre de zi – ceea ce nu este cazul până acum în nici o ţară din UE – ce se va petrece cu celelalte 2/3? Ce tip de informaţii sunt disponibile în serviciile economiei de piaţă neagră-gri oferite în regim de îngrijire acasă cu baby-sitter şi educatoare aproape necalificate, neînregistrate, nemonitorizate, prost plătite, care la rândul lor sunt neprotejate ca "liber profesioniste" la fel ca şi copiii pe care îi au în grijă? Statele Membre şi autorităţile locale ar trebui să se angajeze să asigure îngrijiri de calitate în toate formele ei. Partenerii sociali ar trebui să pledeze pentru reglementări şi transparenţă nu doar pentru îngrijiri profesioniste dar şi pentru toate activităţile de îngrijire la domiciliu informale. Dat fiind numărul mare de femei – aproape exclusiv – active în domeniul îngrijirilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în acest domeniu ar putea contribui de asemenea la strategia globală a UE în acest domeniu.

4.3.5 Aspecte suplimentarea de discutat:

· Plata concediului
· Mărimea concediului
· Flexibilitatea acordării concediului, în timpul sarcinii, după naştere, în perioada alăptării, în perioade de boală etc.
· Drepturile angajaţilor şi împiedicarea discriminării
· Creşterea limitei de vârstă a copilului până la care se poate lua orice tip de concediu pentru îngrijirea lui
· Mărirea concediului părinţilor aflaţi în relaţii ne-standard
· Acordarea concediului pentru taţi şi alţi membri ai familiei, de exemplu bunici
· Întărirea prevederilor concediului pe motive de "forţă majoră".

[1] Vezi Anexa II a Concluziilor Preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 23/24 Martie 2006 în: http://ue.eu.int/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/89013.pdf.
[2] Vezi Concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 13/14 Martie 2008 în: http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/99410.pdf.
[3] Rezoluţia Parlamentului European din 21 Februarie 2008 despre viitorul demografic al Europei (2007/2156 (INI) (A6-0024/2008), în: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P6-TA-2008-0066&language=EN.
[4] Rezoluţia Parlamentului European din 27 Septembrie 2007 despre egaliatea dintre femei şi bărbaţi în Uniunea Europeană - 2007 (2007/2065(INI) (P6_TA(2007)0423) în: http://www.europarl.europa.eu/oeil/FindByProcnum.do?lang=2&procnum=INI/2007/2065.
[5] Vezi de exemplu, opiniile CESE cu privire la educaţia antreprenorială, precum:
- În 11.07.2007 cu privire la "Angajarea şi antreprenoriatul – Rolul societăţii civile, al partenerilor sociali şi regionali şi al organismelor locale din perspectiva genului", raportor: J.M. Pariza Castaños, (OJ C 256 of 27.10.2007);
- În 25.10.2007 cu privire la "Conceptele antreprenoriale şi Agenda de la Lisabona", raportor: M. Sharma; co-raportor: J. Olsson (OJ C 44 of 15.01.2008);
- În 12.07.2007 cu privire la "Promovarea Antreprenorilor Femei în Regiunea EUROMED", raportor: G. Attard (OJ C);
- În 06.07.2007 cu privire la "Cultivarea conceptelor antreprenoriale prin educaţie şi instruire", raportor: I. Jerneck (OJ C 309 of 16.12.2006).
[6] "As a global public health recommendation, infants should be exclusively breastfed for the first six months of life to achieve optimal growth, development and health" (Global Strategy on Infant and Young Child Feeding - A55/15, paragraph 10), in: http://www.who.int/nutrition/topics/infantfeeding_recommendation/en/index.html. See also Michael S. Kramer, Ritsuko Kakuma: The optimal duration of exclusive breastfeeding - A systematic review, World Health Organization, 2002, in: http://www.who.int/nutrition/topics/optimal_duration_of_exc_bfeeding_review_eng.pdf.
[7] Convention on the Rights of the Child, adopted by General Assembly resolution 44/25 of 20 November 1989 and entered into force 2 September 1990, in accordance with article 49. In: http://www2.ohchr.org/english/law/crc.htm.
[8] Carta Angajament cu privire la egalitatea dintre bărbaţi şi femei pentru 2006-2010 (COM(2006) 92 final).
[9] În revizuirea curentă a Directivei 92/85/EEC, perioada de 14 săptămâni e posibil să se extindă la 18 săptămâni.
[10] Către o Strategie a UE cu privire la Drepturile Copilului (COM(2006) 367 final).
[11] Vezi paragraful 72 al Concluziilor Preşedenţiei din 23/24 Martie 2006 (referinţă în nota de subsol 1 de mai sus).
[12] See footnote 6.

2009 este Anul european al creativitatii si inovarii

2009 este Anul european al creativitatii si inovarii , sub deviza “Imagineaza. Creeaza. Inoveaza”.
Obiectivul Anului este promovarea unor demersuri creative si inovatoare în diferite sectoare ale activitatii umane si contributia la o mai buna pregatire a Uniunii Europene (UE) pentru provocarile viitoare ale unei noi lumi. Se are in vedere sensibilizarea cu privire la importanta creativitatii si a inovarii, competente-cheie pentru dezvoltarea personala, sociala si economica. Punind în valoare creativitatea si inovarea, UE doreste sa modeleze viitorul Europei în contextul unei concurente la nivel mondial, promovind potentialul de creativitate si inovare al fiecaruia dintre noi.

UE va oferi un cadru pentru sensibilizarea cu privire la aspectele în cauza si pentru promovarea unei dezbateri referitoare la modalitatile prin care s-ar putea spori potentialul creativ si inovator al Europei. Ca si în cazul Anilor europeni precedenti, masurile vor include campanii de promovare, manifestari si initiativela nivel european, national, regional si local.
Anul european 2009 este un exercitiu orizontal si transversal care implica multe sectoare; în afara de educatie si de cultura, el este legat de politicile privind întreprinderile, regionale si de cercetare.

Lansarea pentru mass-media a Anului european reprezinta si o ocazie de a inaugura site-ul de internet http://www.create2009.europa.eu

2009 este Anul european al creativitatii si inovarii 2009

2009 este Anul european al creativitatii si inovarii sub deviza “Imagineaza. Creeaza. Inoveaza”

Obiectivul Anului este promovarea unor demersuri creative si inovatoare în diferite sectoare ale activitatii umane si contributia la o mai buna pregatire a Uniunii Europene (UE) pentru provocarile viitoare ale unei noi lumi. Se are in vedere sensibilizarea cu privire la importanta creativitatii si a inovarii, competente-cheie pentru dezvoltarea personala, sociala si economica. Punind în valoare creativitatea si inovarea, UE doreste sa modeleze viitorul Europei în contextul unei concurente la nivel mondial, promovind potentialul de creativitate si inovare al fiecaruia dintre noi.

UE va oferi un cadru pentru sensibilizarea cu privire la aspectele în cauza si pentru promovarea unei dezbateri referitoare la modalitatile prin care s-ar putea spori potentialul creativ si inovator al Europei. Ca si în cazul Anilor europeni precedenti, masurile vor include campanii de promovare, manifestari si initiativela nivel european, national, regional si local.
Anul european 2009 este un exercitiu orizontal si transversal care implica multe sectoare; în afara de educatie si de cultura, el este legat de politicile privind întreprinderile, regionale si de cercetare.

Lansarea pentru mass-media a Anului european reprezinta si o ocazie de a inaugura site-ul de internet http://www.create2009.europa.eu.

La Multi Ani 2009 !!!

ANGEL Association-Romania and Eugen LUCAN wish you success and a Happy New Year !!!

Asociatia ANGEL, Eugen Lucan si echipa va ureaza ...

Sarbatori fericite!!!
Joyeuses fêtes!
God jul og godt nutar!
Frohes Fest!
Καλές γιορτές
Season's Greetings!
Felices fiestas!
Hyvää uutta vuotta!
Buone feste!
Prettige feestdagen!
Boas Festas!
Gott nytt ar!
Veselé svátky!
Häid pühi!
Kellemes ünnepeket!
Linksmu svetkus!
Priecigus svetkus!
Il-festi t-tajba!
Wesolych Swiat!
Radostné sviatky!
Vesele praznike!
Nollaig Shona agus Ur-Bhlian faoi mhaise!

Lucan Eugen
EESC member

Va doresc un 2009 plin de realizari

Asociatia ANGEL, echipa si beneficiarii ei, va doresc cu ocazia Noului An multa fericire, bunastere, bucurie, si lumina in sufletele voastre!

Multumuim, in numele beneficiarilor, tuturor finantatorilor, donatorilor, sponsorilor, voluntarilor si partenerilor care au avut incredere in noi si ne-au ajutat in 2008.

Fie ca Anul 2009 sa va implineasca, voua dragi prieteni si parteneri, toate dorintele si aspiratiile sufletesti !

Eugen Lucan

SUNTEM ASCULTATI OFICIAL - a fost promulgata Legea prin care sunt retinute datele cuprinse in telefoanele, SMS-urile si e-mailurile noastre

Avocanet.ro anunta faptul ca , Presedintele Traian Basescu a promulgat, luni, legea care obliga furnizorii de telefonie si de internet sa retina date atat despre efectuarea apelurilor, despre trimiterea SMS-urilor si a e-mail-urilor, cat si despre destinatia acestora, timp de sase luni.


Camera deputatilor a trimis spre promulgare, la sfarsitul saptamanii trecute, legea privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.

Legea a fost adoptata pe 4 noiembrie si stabileste obligatia furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice de a retine anumite date despre apeluri telefonice, SMS-uri sau e-mail-uri, generate sau prelucrate in cadrul activitatii de furnizare a serviciilor. Datele vor fi retinute timp de 6 luni de la momentul efectuarii comunicarii.

Legea se va aplica datelor de trafic si de localizare a persoanelor fizice si juridice, precum si datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului inregistrat.

In schimb, actul normativ nu se va aplica in ceea ce priveste continutul comunicarii sau informatiile consultate in timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice.

MIRA, Ministerul Public, SRI si SIE vor fi autoritatile competente

Informatiile vor fi puse la dispozitia Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA), a Ministerului Public, a Serviciului Roman de Informatii (SRI) si a Serviciului de Informatii Externe (SIE), in scopul utilizarii in cadrul activitatilor de cercetare, de descoperire si de urmarire a infractiunilor grave.

Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai dupa ce a fost inceputa urmarirea penala, la autorizarea instantei si la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

Categoriile de date care vor fi retinute vizeaza:
a) date necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari;
b) date necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari;
c) date necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile.

Intrarea in vigoare a legii

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat luni, decretul de promulgare a legii. Actul normativ va intra in vigoare in 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Dispozitiile referitoare la retinerea datelor de trafic si localizare corespunzatoare serviciilor de acces la internet, posta electronica si telefonie prin internet se vor aplica incepand cu data de 15 martie 2009.

In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, pe care le va supune spre aprobare Guvernului.

Legea transpune Directiva nr. 2006/24/CE privind retinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice destinate publicului si de modificare a Directivei nr. 2002/58/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L105/13 aprilie 2006.

1 decembrie sarbatorit cu imbratisari !

Astazi la la 12,00, la Universitate ne-am intalnit sa sarbatorim Ziua Nationala a Romaniei intr-un mod indedit: cu imbratisari gratuite ! Aceasta campanie a fost intiata de www.lumebuna.ro.

Ei prezinta evenimentul astfel:

De ziua nationala a Romaniei, noi echipa Lumebuna.ro si peste 250 de voluntari din toata tara, te fac sa zambesti. Pe 1 decembrie, o imbratisare inseamna doua zambete!

Peste 30 de ONG-uri din toata tara sunt alaturi de noi la acest proiect si sustin coeziunea sociala si egalitatea de sanse. Noi credem in oameni buni, in a ajuta dezinteresat pe oricine are nevoie, in faptul ca desi suntem unici, suntem toti la fel. Daca si tu ne impartasesti credintele si vrei sa reprezinti partea minunata a Romaniei, promovata de Lumebuna.ro, vino pe 1 decembrie si imbratiseaza! Bucura-te de bucuria celor din jurul tau!

Al doilea eveniment Free Hugs organizat de LumeBuna in acest an se va desfasura pe 1 decembrie, incepand cu ora 12, in toate orasele care au confirmat participarea. In Bucuresti, echipa Lumebuna.ro va asteapta la ora 12 in Piata Universitatii impreuna cu voluntarii de la Asociatia Montana Patagon, Asociatia de Tineret Cultura si Educatie Speranta Ramnicea, Asociatia CREATIV, ASLS Asociatia Studentilor din Facultatea de Limbi Straine, Universitatea din Bucuresti, Asociatia de Tineret FlyNET, Asociatia Serviciul Apel, Asociatia Studentilor la Istorie “DACIA” din cadrul Universitatii Bucuresti, Asociatia Avatar, AIESEC, Clubul Montan Anotimpul 5 precum si alti tineri si oameni de varsta a doua si a treia care empatizeaza cu aceasta initiativa.

Ne-am alturat si noi, cei de la Asociatia ANGEL (www.angel.org.ro), acestei initiative !

M-am simtit admirabil in compania acestor tineri ! Ce am remarcat:

1. E minunat sa-ti imbratisezi conationalii de 1 decembrie !
2. Doua televiziuni interesate de eveniment: REALITATEA si ANTENA 3.
   
3. Varstinicii au fost mai placut surprinsi decat tinerii de aceasta initiativa. Imbratisarile sper sa nu-i fi dat gata !
   
4. Barbatii fug de imbratisari, mai ales daca se apropie voluntari de sex masculin...pe undeva e de inteles :)))
5. Multa ceata afara, nu foarte multi oameni pe strada, dar mult soare in inimile comunitatii www.LumeBuna.ro
6. Un sentiment de multumire plutea peste noi acolo !Atasez poze sa intelegeti si voi ce-am trait !!!

Eugen Lucan

Congres CNAS

Eugen Lucan anunta ca in data de 7 noiembrie 2008 are loc sedinta extraordinara a Congresului National al Colegiului National al Asistentilor Sociali.

Evenimentul are loc la sediul situat in Bucuresti, str. Biserica Amzei nr. 29, sector 1, in sala de consiliu, incepand cu ora 10.00

Temele principale de discutie (ordinea de zi) pentru sedinta extraordinara a Congresului Naţional al Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali sunt:

a) modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Colegiului National al Asistentilor Sociali, aprobat in data de 16 mai 2007 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 735 din data de 30 octombrie 2007, in sensul restructurarii Colegiului National al Asistentilor Sociali, prin infiintarea Centrului National de Formare Profesionala Continua in Asistenta Sociala, structura specializata fara persoanalitate juridica, in subordinea Biroului executiv al Colegiului National al Asistentilor Sociali;

b) modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Colegiului National al Asistentilor Sociali, aprobat in data de 16 mai 2007 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 735 din data de 30 octombrie 2007, in sensul restructurarii Colegiului National al Asistentilor Sociali, prin inserarea normelor privind constituirea, infiintarea si functionarea formelor de exercitare a profesiei de asistent social in Romania;

c) aprobarea unor proiecte de acte normative privind modificarea si completarea cadrului normativ privind exercitarea profesiei de asistent social;

d) aprobarea unor hotarari privind liniile directoare in dezvoltarea profesiei de asistent social.

La sedinta extraordinara a Congresului participa in mod obligatoriu reprezentantii deja desemnati de catre adunarile generale ale structurilor teritoriale, respectiv noii reprezentanti desemnati de catre adunarile generale ale structurilor teritoriale nou-infiintate.
In vederea validarii participarii reprezentantilor in Congres, acestia vor prezenta mandatele adunarilor generale.


www.eugen.lucan.ro
Eugen Lucan
sursa: CNAS

"Legatura de incredere" este baza oricarui proces de transformare

ARHETIP este un proiect promovat de Asociatia ANGEL. Acest program educativ-cultural urmareste identificarea si formarea de tinere talente. Este un proiect in care m-am implicat si in care am crezut. Experienta pe care am dobandit-o in centre de zi sau in centre maternale mi-a aratat ca orice forma de educatie sau de terapie incepe de la realizarea unei relatii pe care as numi-o LEGATURA DE INCREDERE. Pentru a putea produce trasnformari este nevoie mai intai de o relatie naturala de incredere si respect. Si eu cred ca aceasta naturalete a relatiei se poate construi prin arta sau prin joc. Copiii si tinerii raspund foarte usor la provocarile pe care arta teatrala, dansul, desenul, fotografia sau modelajul le ofera. Este la urma urmei si o alternativa mult mai benefica fata de jocurile de biliard sau jocurile pe calculator, care nu ofera aceeasi vastitate a relatiilor si a interactiunilor umane pe care, de exemplu, le poate oferi o piesa de teatru. Sa ne aducem aminte ce spunea Brancusi: “Cand nu mai suntem copii, suntem deja morţi!”; “Arta - poate cea mai desăvârşită a fost concepută în timpul copilăriei umanităţii. Căci omul primitiv uita de grijile cele domestice şi lucra cu multă voioşie. Copiii posedă această bucurie primordială. Eu aş vrea să re-deştept sentimentul acesta în sculpturile mele.”

Unul din partenerii proiectului a fost Muzeul National Militar unde o echipa TVR2 a facut un reportaj. Veti vedea in imagini si pe Ninel un tanar rrom foarte talentat. Privindu-l vom intelege ca talentul si valoarea unui om sunt valoroase prin ele insele, mai presus de prejudecati sociale sau etichetari pe care deseori o parte din membrii unei societati din pacate in ca le mai fac. As dori sa mai multumesc tuturor voluntarilor care s-au implicat precum si partenerilor care ne-au incurajat si ne-au sustinut: Ministerul Educatieiei si Cercetarii, TVR 2, Muzeul de Istorie Militara, Inspectoratele scolare, Consiliul Local Slobozia.

Autor: Eugen LUCAN

Asistentii sociali sunt extraordinari

Un grup de asistenti sociali din Brasov ...te apuca nostalgia facultatii cand vezi acest video-clip reusit ! Ca sa inteleaga toata lumea de ce sunt speciali asistentii sociali. Priviti-i !!!

Romania are 3 membri ONG in birourile sectiunilor CESE: SOC, REX, TEN

In perioada 21-23.10.20008 are loc sedinta plenara a CESE, care a stabilit noua componenta rotativa a presedentiei, a presedintilor de sectiuni si grupuri, a componentei birourilor sectiunilor. Conform regulamentelor presedentia CESE este rotativa si a are o durata de 2 ani. Fostul presedinte, domnul Dimitri Dimitriadis, provine din Grupul Angajatorilor si a multumit membrilor CESE si secretaritului tehnic la finalul mandatului sau.

Presedentia rotativa a CESE este preluata acum de grupul sindicatelor prin domnul Mario Sepi din Italia. Peste 2 ani presedentia va fi preluata de Grupul 3 ce reprezinta interesele Societatii Civile in CESE.

Noul presedinte va fi ajutat de 2 vicepresedinti: doamna Irini Pari ce reprewinta interesele angajatorilor in CESE, domnul Seppo Kallio ce reprezinta interesele ONG-urilor in CESE.

Reprezentantii din Romania au candidat si au obtinut voturile cu o majoritate concludenta inaintea altor membri. Ei isi vor incepe mandatul ca membri in Birourile executive ale sectinilor imediat dupa acesta sedinta plenara.

In mod concret:

Eugen Lucan , am fost validat ca membru al Biroului sectiunii SOC.

Domnul Parvulescu Cristian a fost validat in Biroul sectiunii REX.

Doamna Lavnia Andrei a fost validata in Biroul sectiunii TEN.

In biroul CESE format din reprezentanti ai celor 27 de tari membre, conform principiului rotativ, ne va reprezenta domnul Eugen Opran ce reprezinta grupul angajatorilor. El urmeaza dupa mandatul pe care l-au avut membrii ONG-urilor in perioada 2007-2009, in care au fost reprezentanti de domnul Parvulescu, Presedinte ProDemocratia.

Am consemnat de la Bruxelles si voi reveni cu amanunte.

Eugen Lucan

EcoSatul, viziune sustenAbila pentru viitor

Asociatia ANGEL doreste sa aduca in atentia societatii civile un model de bune practici cu privire la dezvoltarea rurala sutenabila. Comunitatile Eco-Village se dezvolta in tarile occidentale si se bazeaza pe o abordare integrala, holistica si coerenta a principiilor ecologice, social-economice si cultural-spirituale.

EcoSatele se intenţioneaza a fi comunităţi sustenabile social, economic si ecologic. Unele se intenţionează a avea o populaţie de 50-150 de persoane pentru ca acest număr este considerat a fi un număr maxim conform cercetărilor sociologice si antropologice. Ecosate mai mari, de până la 2.000 de persoane, sunt reţele de comunităţi mai mici pentru a crea un model de ecosat care să permită reţelelor sociale dintr-un domeniu mai vast să aibă fundament. Anumite ecosate au crescut prin alăturarea altora, nu neapărat prin membri, ci stabilindu-se la periferia unui ecosat şi participând efectiv la comunitatea sa (vezi ca exemplu ww.Findhorn.com).
Membrii unui ecosat sunt uniţi prin intentii si valori comune ecologice, social-economice şi cultural-spirituale. Un ecosat este desori compus din oameni care au ales o alternativă pentru sistemele centralizate de furnizare de energie electrică, apă şi canalizare.

Mulţi consideră că distrugerea formelor tradiţionale de comunitate, stilurile de viaţă de consum, distrugerea habitatului natural, extinderea urbană, "fermele fabrică/corporatii" şi supra-încrederea în rezervele de combustibili fosili sunt tendinţe care trebuie modificate pentru a evita dezastrul ecologic. Ei consideră comunităţile mici cu impact ecologic minimal ca o alternativă. Cu toate acestea, asemenea comunităţi cooperează deseori cu satele mai mari (comune) în reţele de sine stătătoare.
Acest model de acţiune colectivă este similar cu cel al celor zece mii de sate care sprijină comerţul corect de bunuri în lumea largă.

Despre Economia Sociala

Termenul de economie socială este folosit pentru a indica acele organizaţii din sectorul ‘not-profit’ şi se situează între sectorul public şi cel privat dar este diferit de ambele. Organizaţile care se încadrează în categoria economie socială sunt deseori strâns corelate de regenerarea economică şi socială profundă prin care o mare comunitate beneficiază de succesul unei organizaţii. Orice surplus financiar pe care îl obţine o organizaţie este redirecţionat pentru îndeplinirea în continuare a misiunii organizaţiei şi în ajutorul comunităţii căreia îi serveşte şi nu pentru câştigul personal al conducerii asociaţiei. Este util să ne gândim la expresia ‘economie socială’ în termenii regenerării locale economice şi sociale în loc să încercăm să o definim. În Analiza de Economie Socială publicată în 2003, Executivul Scoţian preciza că, ‘la fel cum nu există definiţie absolută pentru domeniile public şi privat pentru că există organizaţii hibrid în care nu se încadrează în nici o concepţie tradiţională, la fel nu există nici o definiţie general acceptată pentru sintagma economie socială’. În multe situaţii, definiţiile exacte s-ar putea dovedi contra-productive în încercarea lor de a ‘impune o anumită certitudine cu privire la ce anume reprezintă un aspect dinamic al unei activităţi economice’. În timp ce nu există nici o definiţie exactă a economiei sociale, totuşi există o idee care începe să devină unanim acceptată şi anume aceea că organizaţiile care acţionează în domeniul economiei sociale au anumite caracteristici de bază care sunt ilustrate în schema alăturată:

• Voluntariat managerial
• Stabilirea unui scop social
• Dimensiunea economică a unei activităţi (care sustine refinantarea dimensiunii sociale)
  
• Contribuţie non-profit
• Adapatarea in functie de nevoile specifice ale comunităţii utilizator
• Organizatiile ca factor catalizator
  

O fotografie de la Vatican, dovezi despre ingeri

Am primit o fotografie realizata la Vatican.

Ne intrebam daca exista dovezi despre existenta ingerilor !

Cateba fotografii edificatoare.

Imaginile nu au fost prelucrate. Aveti imaginea in ansamblu si un detaliu marit !

Va doresc o zi ANGElica !

Ce este un Copil Indigo ?

Un Copil Indigo este acel copil care prezintă un set nou şi neobişnuit de atribute psihologice şi are un model comportamental care nu a mai fost studiat până acum. Acest model conţine factori unici, comuni tuturor, care sugerează că cei care au contact cu ei (în special, părinţii) trebuie să schimbe modul de a-i creşte şi de a se ocupa de ei, pentru a ajunge la un echilibru. A ignora asemenea modele comportamentale noi, înseamnă să creăm în mintea acestei vieţi noi şi preţioase potenţialul unui dezechilibru şi al unei frustrări.

Se pare că există câteva tipuri de Copii Indigo, pe care le vom descrie mai târziu în acest capitol – dar, în lista următoare, vă putem da unele dintre cele mai obişnuite modele comportamentale. Se potrivesc ele cu cineva din cunoscuţii dumneavoastră? Iată zece din cele mai obişnuite trăsături ale Copiilor Indigo:

1. Au sentimentul că „merită să fie aici” – şi sunt surprinşi că ceilalţi nu gândesc la fel.
2. Preţuirea de sine nu e o problemă pentru ei. Adesea le spun părinţilor „cine sunt ei”.
3. Au probleme în a accepta autoritatea absolută (autoritatea care nu dă explicaţii şi nu oferă posibilitatea de a alege).
4. Pur şi simplu, ei nu vor să facă anumite lucruri; de exemplu, le este foarte greu să aştepte la coadă.
5. Se simt frustraţi când sunt încadraţi în sisteme bazate pe ritualuri şi care nu necesită gândire creativă.
6. Adesea văd modalităţi mai bune de a face ceva – atât acasă, cât şi la şcoală – ceea ce îi face „spărgători de sistem” (nonconformişti faţă de orice sistem).
7. Par antisociali, dacă nu sunt printre cei la fel cu ei. Dacă nu există în jurul lor şi alte persoane cu acelaşi gen de conştiinţă, adesea se interiorizează, considerând că nici un om nu-i înţelege. De cele mai multe ori, le este extrem de greu să suporte şcoala, ca organizare socială.
8. Nu reacţionează la impunerea disciplinei pe bază de „vină”, (de genul: „Aşteaptă până vine tata acasă şi află ce ai făcut”.)
9. Nu au reţineri când e vorba să vă spună de ce anume au nevoie.

Picturi, parca din alta lume

Eugen Lucan propune: 7 OBIECTIVE pentru Relansarea Sectorului ONG

Motto: “Recunostinta e memoria sufletului!”

Am raspuns unei provocari lansata de www.stiriong.ro: "StiriONG.ro i-a intrebat pe cititorii-oengisti ai portalului care sunt temele de cea mai mare importanta si urgenta pentru sectorul ONG care ar trebui promovate in contextul anului electoral 2008 pe agenda politica."

Iata ce cred eu:

ONG-urile din Romania au avut o reala contributie la dezvoltarea societatii romanesti. Desi proiectele pilot s-au dovedit a fi modele de buna practica si au fost integrate in legislatia romaneasca, promotorii lor s-au pierdut "incet dar sigur" intr-o lipsa de respect a Statului fata de ei. Cateva exemple:

• G.R.A.D.O. si alte ONG-uri au promovat in legislatia romaneasca primul model al probatiunii. Dupa ce a fost integrat in legislatia romaneasca si au fost angajati consilieri de probatiune la nivel national, GRADO a fost dat uitarii da catre institutiile statului.
• Primul proiect pilot din Romania al Centrului Maternal a fost creeat de Asociatia Sinergii intr-o fosta cresa dezafectata. Modelul a fost integrat in legislatia pentru protectia copilului si avem acum in aproape in fiecare judet cate un centru maternal, DAR ... datorita cheltuielilor de regie exorbitante, a lipsei implicarii Statului sau a Primariei, Asociatia Sinergii a fost nevoita sa inchida primul centru maternal. A fost odata Centrul Maternal "Micul Print" ...acum nu mai este...
• In 1990 "Romanian Orphanage Trust" in parteneriat cu Organziatia "Pentru Copiii Nostri" promova primul curs de educator-puericultor (nursery-nurse in terminologia englezeasca) din Romania destinat cresterii si ingrijirii copiilor 0-7 ani. A aparut si profesia de educator-puericultor acreditata de Ministerul Sanatatii si Edcatiei. Metodologia si curricula de curs au fost preluate si integrate, mai tarziu, in modulele de formare a asistentilor maternali. Am avut 2-3 generatii de educatori puericultori foarte bine formati, pana cand sprijinul organizatiei din Marea Britanie s-a diminuat si totul a murit. In fiecare judet exista cate o retea de asistenti maternali, dar putin isi mai aduc aminte ca promotorii acestor modele au fost ONG-urile si reprezentantii societatii civile...
  

Oare reprezentantii statului nu ar trebui sa multumeasca pentru modelele de buna practica si sistemul inovativ pe care ONG-urile l-au declansat in diferite domenii ale vietii sociale: justitie, educatie civica, servicii sociale, formare profesionala, ecologie... ???...

Viata in ONG nu e tocmai usoara cum cred unii, e chiar cruda uneori... si chiar nedreapta... haideti sa o indulcim! Iata, mai jos, ce cred eu ca ar trebui facut !

Daca i-as intalni pe guvernanti, in primul rand, le-as spune ca exista un proverb la care ar trebui sa reflecteze: “Recunostinta e memoria sufletului” !

Chiar daca guvernantii nu cred ca o fac, eu doresc sa multumesc tuturor reprezentantilor ONG-urilor internationale, europene si nationale pentru ce au facut pentru Romania !

Eugen Lucan propune: 7 OBIECTIVE pentru Relansarea Sectorului ONG:

1. Recunoasterea de catre Guvern a membrilor alesi ai societatii civile in Consiliul Economic si Social din Romania. (www.ces-ong.ro)

2. Promovarea unei noi legislatii a sponsorizarii reale si suportive pentru sectorul neguvernamental.

3. Promovarea unei Legi a Concesionarii Serviciilor Sociale catre organizatiile neguvernamentale si furnizorii acreditati de servicii sociale din mediul ONG.

4. Sustinerea permanenta a initiativelor de subventionare de la bugetul de stat a programelor sociale, educative, de tineret etc. care s-au dovedit de-a lungul timpului a fi modele de buna practica si pe care Statul roman le-a recunoscut prin legislatie (vezi Legea probatiunii, Modelul Centrelor maternale, etc);

5. Creearea unei nou context legislativ care sa permita reprezentantilor sectorului neguvernamental din Romania sa aiba initiativa legislativa.

6. Promovarea unei legislatii care sa permita ONG-urilor accesarea directa a fondurilor structurale si guvernamentale si recuperarea TVA.

7. Creearea si promovarea unei legislatii care sa permita accesarea de credite si definirea unei “dobanzi onorabile” pentru ONG-uri si noii profesionistii ce activeaza in sistem liberal (asistenti sociali si psihologi).

Vedeti si scrisoarea de intentie: www.ces-ong.ro

Lucan Eugen

sursa: www.eugen.lucan.ro

SOC 322 Drepturile pacienţilor in contextul îngrijirilor medicale trans-frontaliere

Eugen Lucan, membru in Comitetul Economic si Social European, anunta pe toti cei interesati ca in data de 01.10. 2008 la initiativa CESE sectiunea SOC are loc la sediul CESE din Bruxelles a prima intalnire a discutarii avizului. SOC 322 Drepturile pacientilor.

În cadrul Agendei sociale reînnoite, Comisia a adoptat o propunere de directivă pentru a facilita aplicarea drepturilor pacienților europeni în materie de asistență medicală transfrontalieră, precum și o comunicare privind îmbunătățirea cooperării dintre statele membre în acest domeniu.

Anuntul Comisiei si documentele initiale le aveti aici!
Aveti mai jos documentul CESE-SOC 322 tradus in limba romana, pe care il supun consultarii publice. Astept comentariile si amendamentele organizatiilor interesate si a membrilor activi ai societatii civile! Va multumesc !

Documentul SOC 302 Drepturile pacientilor

Propunere pentru o Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la aplicarea drepturilor pacienţilor la îngrijiri medicale trans-frontaliere

COM(2008) 414 final – 2008/0142 (COD)

1. Rezumatul comentariilor şi recomandări

1.1 CESE a prezentat probleme referitoare la sănătate şi drepturile pacienţilor într-un număr de opinii şi de aceea întâmpină cu bucurie această propunere de Directivă, în special deoarece aşa cum a fost prezentat răspunsul dat regulilor Curţii Europene de Justiţie, textul intenţionează a întări drepturile pacienţilor şi a dezvolta o politică Europeană de sănătate coordonată.

1.2 Cu toate acestea, CESE are de ridicat întrebări cu privire la metodele specifice de solicitare. Textul reafirmă faptul că sistemele de sănătate intră sub influenţa Statelor Membre şi pare a respecta competenţa lor de a organiza sisteme de sănătate, de a oferi îngrijiri medicale şi de a rambursa tratamentele oferite. Totuşi, prevederile propuse vor avea în mod necesar impact asupra sistemelor de sănătate şi a finanţării lor.

1.3 Eficienţa şi utilizarea corespunzătoare a serviciilor de sănătate într-un context trans-frontalier necesită ca instituţiile de sănătate din diferite state să aibă capacităţi echivalente în termenii serviciilor tehnice şi ai serviciilor umane şi să decidă responsabilităţile furnizorilor de servicii. Aceasta înseamnă promovarea unei politici europene care să susţină facilităţile pentru îngrijiri medicale şi şcolarizări profesioniste în domeniul îngrijirilor medicale. Scopul ultim ar trebui să fie de a permite accesul la îngrijiri medicale de calitate cât mai aproape posibil de pacient.

1.4 Respectarea dreptului fundamental al fiecărui utilizator de serviciu de a obţine garanţiile necesare de calitate şi securitate fac necesare obligaţiile de standardizare, certificare şi evaluare a resurselor materiale şi umane şi organizarea îngrijirii medicale.

1.5 Posibilitatea de îngrijiri medicale trans-frontaliere oferită fiecărui cetăţean trebuie să fie extinderea accesului direct la întreaga gamă de servicii de îngrijiri medicale profesioniste, fără discriminare pe motive de statut social sau etnie, respectându-se drepturile pacienţilor stabilite de CESE în opinia sa din 2007 cu privire la drepturile pacienţilor (SOC/221), bazată în particular pe fişa medicală europeană şi carnetul de sănătate care a fost modernizat şi la care fiecare are acces.

1.6 O politică informaţională eficientă este chiar mai vitală în ceea ce priveşte îngrijirea medicală trans-frontalieră deoarece este singura modalitate de a onora principiul egalităţii de acces la îngrijire medicală aşa cum e stabilit în Directivă. Doar informaţia completă şi relevantă poate permite utilizatorului să facă alegeri libere şi clare.

1.7 Informaţia trebuie să fie oferită prin proceduri revendicative în cazul unor vătămări cauzate de accidente medicale, pe motiv sau nu de neglijenţă (risc terapeutic), şi prin negocieri de rezolvare pe cale legală. Ar fi astfel util să se introducă un singur punct de informare şi ar trebui să se prevadă precizări pentru cazurile care trebuie aduse la tribunal în localităţile de rezidentă ale pacienţilor.

1.8 Pentru a preveni creşterea accesului inegal la îngrijirile medicale, trebuie avută mare grijă pentru a se asigura, în sistemele de rambursare retrospectivă, faptul că practicile şi metodele terapeutice de eliberare a medicamentelor sau a reţetelor sunt determinate de ţara în care se face tratamentul mai degrabă decât de ţara de afiliere.

1.9 În lumina diferenţelor considerabile în serviciile de îngrijiri medicale oferite şi a costurilor lor, sistemul de rambursare pune problema riscului inegalităţii şi chiar a disputelor legale deoarece sistemele de asigurare de boală nu sunt omogene ci au caracteristici naţionale particulare: diagnosticare directă, co-plată, taxe suprapuse, medic de specialitate, codificarea tratamentelor etc.

1.10 Toate sistemele de oferire a informaţiilor, indiferent de unde le iau, nu trebuie doar să asigure că mesajele trimise întrunesc cerinţe de securitate şi de calitate, dar chiar mai important, ele trebuie să permită indivizilor să facă alegeri libere şi să permită dezvoltarea unui sistem democratic de asigurări de sănătate.

1.11 Punctele naţionale de contact trebuie să aibă legături cu diverse organizaţii de îngrijiri medicale pentru muncitori şi pentru familie, ca fiind instituţii corespunzătoare de transmitere a informaţiilor. Punctele de contact trebuie de asemenea să desfăşoare activităţi de instruire pentru practicanţii medicali, pentru personalul paramedical şi pentru asistenţii sociali astfel încât ei să fie conştienţi de opţiunile disponibile de îngrijiri medicale trans-frontaliere.

1.12 Trebuie acordată atenţie în mod particular pentru asigurarea continuităţii îngrijirii medicale, a urmăririi pacienţilor, a reglării instrumentelor şi folosirii medicamentelor. Ca efect, profesioniştii şi sistemele de îngrijiri medicale trebuie să îşi coordoneze activităţile cu altele din afara localităţii lor, în ceea ce priveşte specializările medicale şi protocoalele pe termen lung de tratare a pacienţilor.

1.13 Introducerea reţelelor europene de referinţe trebuie să meargă simultan cu dezvoltarea tehnologiilor de informare şi comunicare care le permit pacienţilor să beneficieze de informaţii, indiferent unde ar locui ei. Schimbul de experienţă şi instruirea ar trebui să îmbunătăţească sistemele de îngrijiri de sănătate ale ţărilor europene în avantajul organizaţiilor mandatare, a profesioniştilor în îngrijiri medicale şi a pacienţilor.

1.14 Colectarea datelor statistice din Statele Membre ar trebui să facă posibilă evaluarea aplicării acestei Directive, dar şi mai important, ar trebui să ofere indicatori care pot fi utilizaţi pentru a înţelege mai în detaliu punctele tari şi pe cele slabe ale sistemelor de îngrijiri medicale şi pentru a afla mai mult despre nevoile oamenilor. Această evaluare ar trebui de asemenea supusă discuţiei în CESE.

1.15 Formularea metodelor şi mijloacelor necesare de aplicare a drepturilor reale ale pacienţilor în ceea ce priveşte îngrijirile medicale trans-frontaliere necesită nu doar o modificare radicală a practicilor dar şi o modificare a atitudinilor şi a şcolarizării profesioniştilor în îngrijire medicale şi din această cauză, un anumit timp pentru adaptare. Înseamnă în mod necesar introducerea în text a unei carte europene de drepturi şi îndatoriri reciproce a diverşilor actori din domeniul sănătăţii publice, indiferent de locul lor de acţiune.

2. Analiza comunicării

2.1 Contextul legal şi politic

2.1.1 În lumina procesul juridic al Curţii Europene de Justiţie, Comisiei i s-a cerut în 2003 să examineze modalităţile de îmbunătăţire a încredinţărilor legale referitor la îngrijirile medicale trans-frontaliere.

2.1.2 Directiva din 2004 cu privire la serviciile pe piaţa internă conţinea prevederi relevante. Parlamentul European şi Consiliul le-au respins deoarece au considerat că nu ţin suficient de mult cont de caracteristicile particulare ale politicilor de îngrijiri de sănătate, care variază considerabil între diferitele state, şi de complexitatea lor tehnică şi aspectele financiare. Opinia publică este de asemenea foarte sensibilă la acest aspect.

2.1.3 Comisia a decis de aceea să prezinte un comunicat şi o recomandare în 2008 cu privire la stabilirea unui cadru clar şi transparent pentru prevederile îngrijirilor de sănătate trans-frontaliere în Uniune şi care să acopere următoarele domenii:

2.1.3.1 Deplasarea pacientului la un furnizor de îngrijiri de sănătate, pentru tratament, în alt Stat Membru ("mobilitatea pacientului");

2.1.3.2 Prevederi de îngrijiri de sănătate trans-frontaliere prin oferirea unui serviciu de pe teritoriul unui Stat Membru pe teritoriul altuia (de ex. servicii telemedicale, diagnosticare şi prescripţii medicale la distanţă, servicii de laborator);

2.1.3.3 Mobilitatea furnizorilor de servicii (prezenţa permanentă sau temporară într-un alt Stat Membru).

2.2 Cadrul propus

2.2.1 Propunerea prezentată este făcută în baza articolului 95 al Tratatului, care se referă la funcţionarea pieţei interne, a articolului 152 cu privire la sănătatea publică şi a principiilor generale ale Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului aşa cum reies din tratatul de reformă.

2.2.2 Pentru a obţine obiectivele, definiţiile şi prevederile generale se structurează în jurul a trei domenii principale:

2.2.2.1 Principiile comune din toate sistemele de sănătate ale UE, aşa cum s-a stabilit în Iunie 2006 de către Consiliu, indicând care Stat Membru este responsabil de asigurarea principiilor comune de îngrijiri medicale şi ce anume conţin aceste principii;

2.2.2.2 Un cadru specific pentru îngrijiri medicale trans-frontaliere: Directiva stabileşte drepturile pacienţilor de a primi îngrijiri medicale în alt Stat Membru, inclusiv limitele pe care le au Statele Membre peste graniţă, precum şi acoperirea oferită de îngrijirile medicale trans-frontaliere;

2.2.2.3 Cooperarea Europeană în domeniul îngrijirilor medicale: Directiva stabileşte cadrul cooperării europene în regiunile de graniţă.

2.2.3 Directiva stabileşte regulile care se aplică pentru rambursare costurilor îngrijirilor medicale în alt Stat Membru, precum şi termenii în care se vor exercita drepturile pacienţilor conform cu procesul juridic al Curţii de Justiţie. Aceste reguli se bazează pe următoarele principii:

2.2.3.1 Orice îngrijire ne-spitalicească la care are dreptul orice cetăţean în Statul său poate fi oferită de asemenea fără autorizare prealabilă în orice alt Stat Membru. Aceasta va fi rambursată până la nivelul de rambursare oferit de propriul sistem al cetăţeanului.

2.2.3.2 Orice îngrijire spitalicească la care cetăţeanul este îndreptăţit în propriul Stat poate fi oferită în orice alt stat atât timp cât există dovada că aplicarea Directivei nu afectează planificarea serviciilor spitaliceşti sau finanţarea sistemului de îngrijiri de sănătate.

2.2.4 Directiva stabileşte condiţii şi criterii importante, referitor la procedurile care trebuie urmate. Mai oferă şi mecanismele corespunzătoare de informare şi de ajutorare a pacienţilor prin punctele naţionale de contact.

2.2.5 Această propunere nu modifică cadrul existent de coordonare a schemelor de asigurări sociale.

2.2.6 Oamenii trebuie să aibă informaţii de încredere cu privire la când vor rambursaţi pentru îngrijirile de sănătate oferite în alt Stat Membru şi mecanismele exacte pe care le pot folosi pentru a lua decizii şi pentru a face revendicări. Orice pacient care nu poate găsi îngrijire medicală în timp rezonabil în propria ţară va fi autorizat să o primească în alt Stat Membru.

2.2.7 Pentru orice serviciu medical oferit, pacienţii trebuie să aibă: informaţii clare care să le permită să facă alegeri cu privire la sănătatea lor cunoscând toate aspectele relevante; mecanismele de asigurare a calităţii şi siguranţei serviciului medical oferit; să cunoască: continuitatea îngrijirii; şi mecanismele de revendicare şi de compensare.

2.2.8 Directiva asigură faptul că siguranţa şi calitatea îngrijirilor medicale sunt garantate pe teritoriul Uniunii.

2.2.9 Directiva promovează o mai mare cooperare europeană prin înfiinţarea de reţele de referinţă europene, evaluarea tehnologiilor de îngrijiri medicale şi dezvoltarea de tehnologii de informare şi comunicare on-line.

3. Comentarii generale

3.1 CESE a ridicat probleme referitoare la sănătate şi drepturile pacienţilor în câteva opinii şi de aceea întâmpină cu bucurie această propunere de Directivă.

3.2 Acest text reflectă valorile Uniunii Europene şi ale cartei de la Tallinn, care intenţionează să asigure oferirea de îngrijiri medicale de înaltă calitate în întreaga Europă.

3.3 Cu toate acestea, CESE ridică anumite întrebări cu privire la metodele specifice de aplicare.

3.3.1 Textul reafirmă faptul că sistemele de sănătate sunt sub jurisdicţia Statelor Membre şi par să respecte complet competenţele lor de organizare a sistemelor de sănătate, de oferire de îngrijiri medicale şi de rambursare a serviciilor oferite. Cu toate acestea, prevederile propuse vor avea în mod necesar un impact asupra sistemelor de sănătate şi a finanţării lor.

3.3.2 În lumina diferenţelor considerabile în serviciile de îngrijiri medicale oferite şi a costurilor lor, sistemul de rambursare pune problema riscului inegalităţii şi chiar a disputelor legale deoarece sistemele de asigurare de boală nu sunt omogene ci au caracteristici naţionale particulare.

3.3.3 Eficienţa şi utilizarea corespunzătoare a serviciilor de asigurări medicale în contextul trans-frontalier necesită ca organizaţiile de sănătate din diferite ţări să aibă capacitate echivalentă în termenii serviciilor tehnice şi a resurselor umane, echipamentului medical şi în responsabilizarea furnizorilor de servicii.

3.3.4 În toate cazurilor, oricând se oferă îngrijiri medicale trans-frontaliere, pacienţii au dreptul să se aştepte la garanţii ale calităţii şi siguranţei acestor îngrijiri. Acest drept fundamental ridică problema alinierii sistemelor de îngrijiri medicale în ceea ce priveşte certificarea, evaluarea practicilor profesionale, a capacităţii echipamentului medical şi a aranjamentelor de compensare în caz de vătămare.

3.3.5 Tratamentul de înaltă calitate în contextul îngrijirii medicale trans-frontaliere necesită întrunirea unui anumit număr de condiţii, pentru a se asigura continuitate îngrijirii. Acestea ar trebui să includă:

- Utilizarea pe scară largă a carnetului de sănătate pentru fiecare individ încă de la naştere;
- Existenţa unei fişe medicale europene moderne la care fiecare să aibă acces;
- O formulare comună a protocoalelor de rambursare;
- Practici de prescriere coordonate, inclusiv generalizarea utilizării de denumiri generice decât de denumiri comerciale;
- Standarde şi certificări pentru implanturi şi dispozitive;
- Introducerea unei proceduri europene de validare sau chiar de certificare pentru echipamentul spitalicesc medical şi paramedical;
- Armonizarea autorizărilor de marketing pentru medicamente;
- Dezvoltarea de noi tehnologii cu sisteme IT inter-operaţionale.

3.3.6 Asemenea condiţii nu doar necesită o modificare radicală de practică dar şi o modificare de atitudine şi instruirea profesioniştilor în îngrijirile medicale şi, de aceea, timp pentru adaptare.

3.3.7 Posibilitatea de îngrijiri medicale trans-frontaliere oferite fiecărui cetăţean trebuie să fie o extindere a accesului direct la întreaga gamă de servicii şi îngrijiri medicale profesioniste, fără discriminare pe motive de statut social sau economic sau de etnie. Aceasta va necesita o politică de informare eficientă care să acopere două aspecte.

3.3.7.1 În primul rând, informaţia cu privire la oferirea de servicii de îngrijiri medicale pe care fiecare cetăţean trebuie să le aibă pentru a decide să utilizeze îngrijirile medicale trans-frontaliere şi care este publicată prin grija autorităţilor medicale.

3.3.7.2 În al doilea rând, trebuie oferită informaţie cu privire la condiţia medicală a pacientului, posibilele tratamente – inclusiv beneficiile şi riscurile – şi tipurile de sisteme sau profesionişti care oferă îngrijiri de sănătate.

3.3.7.3 Deoarece aceste informaţii vor fi oferite prin interacţiune cu un profesionist în îngrijiri medicale, acea persoană trebuie să fie la curent cu ce opţiuni există în Europa iar bariera lingvistică trebuie depăşită.

3.3.8 Informaţia trebuie să fie completă şi relevantă pentru a permite pacientului să ia decizii libere şi clare mai degrabă decât să fie pradă braconierilor şi practicilor ilicite.

3.3.9 Această obligaţie de a oferi informaţie este singura modalitate de a realiza principiul egalităţii accesului la îngrijiri medicale aşa cum e stabilit de Directivă.

4. Comentarii specifice

4.1 Articolul 5

4.1.1 Mergând dincolo de subiectul acestei Directive, CESE atrage în mod particular atenţia asupra Articolului 5, care stabileşte reguli ce pot servi ca bază pentru orice măsuri referitoare la dezvoltarea politicii de sănătate în fiecare Stat Membru.

4.1.2 Dată fiind importanţa sistemelor de îngrijiri medicale pentru cetăţeni, în special pentru cei mai dezavantajaţi dintre ei, ca şi impactul asupra creşterii economice a unui mai bun acces la îngrijirile medicale, CESE accentuează ideea că orice investiţie care permite accesul la servicii de îngrijiri medicale va fi mai eficientă dacă este coordonată.

4.2 Articolul 6

4.2.1 Trebuie acordată mare atenţie în a se asigura, conform sistemelor de rambursare retrospectivă, că practicile terapeutice şi metodele de eliberare a medicamentelor şi instrumentarului sunt determinate de ţara în care se face tratamentul mai degrabă decât de ţara de afiliere, care este responsabilă de stabilirea criteriilor de rambursare. Asta înseamnă că listele de echivalenţe ar trebui întocmite atât pentru ratele de rambursare cât şi pentru obligaţiile referitoare la continuitatea îngrijirii.

4.3 Articolele 8 şi 9

4.3.1 Indiferent dacă criteriile de autorizare anterioară sunt publicate, CESE consideră că orice refuz ar trebui justificat în timp util şi explicat pacienţilor pentru aplicare.

4.4 Articolul 10

4.4.1 Este important din perspectiva CESE să fie introduse sistemele de informare pentru pacienţi astfel încât să le permită să aleagă îngrijiri medicale trans-frontaliere. Această informaţie trebuie să includă cerinţele şi limitele serviciului oferit precum şi aranjamentele pentru rambursare.

4.4.2 Trebuie furnizate informaţii cu privire la procedurile de revendicare în cazul vătămărilor cauzate de accidente medicale, datorate sau nu neglijenţei (risc terapeutic). În legătură cu această situaţie ar părea potrivit să se aplice principiul unui singur punct de contact pentru primirea procedurilor şi sesizărilor şi orice dispută legală ar trebui rezolvată de tribunalele din locul de rezidenţă al pacientului.

4.4.3 Ar fi util să se dezvolte servicii si site-uri de informare on-line ca o modalitate de a le oferi informaţii pacienţilor. Totuşi, sursele şi sistemele de informare nu pot fi limitate la acestea, atâta timp cât un număr mare de persoane nu au acces sau au acces limitat la internet. Ar fi un risc să se promoveze un sistem de sănătate cu viteză dublă în care doar clasele sociale mai bine informate ar putea beneficia de acces la îngrijiri medicale trans-frontaliere.

4.5 Articolul 12

4.5.1 Punctele naţionale de contact trebuie să aibă legături cu diverse organizaţii de îngrijiri medicale pentru muncitori şi familii ca organizaţii potrivite pentru transmiterea acestei informaţii. Punctele de contact trebuie de asemenea să desfăşoare activităţi de informare şi de instruire pentru personalul medical, paramedical şi pentru asistenţii sociali astfel încât ei să fie conştienţi de opţiunile disponibile pentru îngrijiri medicale trans-frontaliere.

4.6 Articolul 14

4.6.1 CESE susţine acest articol, care garantează continuitatea îngrijirii în termenii utilizării medicaţiei de către pacient, dar ar fi bine ca aceasta să se aplice şi din punctul de vedere al riscului potenţial de supraconsum sau chiar de trafic de medicamente.

4.7 Articolul 15

4.7.1 Acest articol linişteşte parţial îngrijorarea CESE cu privire la decalajele de calitate în oferirea de servicii de îngrijire medicală în Statele Membre. Introducerea reţelelor de referinţă europene ar trebui să meargă mână în mână cu dezvoltarea tehnologiilor de informare şi comunicare care să permită pacienţilor să beneficieze de informaţii, oriunde ar locui ei.

4.7.2 Ar trebui adăugate următoarele precizări obiectivelor referitoare la reţelele europene:

- în Articolul 15(2)(a): "evaluarea şi înregistrarea practicilor terapeutice";
- în Articolul 15(2)(d): "recunoaşterea UNITARA calificării şi a monitorizării codurile etice".

4.7.3 În plus, deşi se are în vedere o procedură de conectare a acestor reţele, CESE evidenţiază importanţa evaluării regulate sau chiar introducerea unei proceduri de certificare regulate.

4.7.4 În lista de criterii şi condiţii specifice pe care trebuie să o îndeplinească reţelele, CESE ar dori să se mai adauge următoarele:

- în Articolul 15(3)(a)(ix): "Asemenea colaborare este în particular esenţială în ceea ce priveşte implicarea utilizatorilor în definirea unei perioade rezonabile de tratament."
- Articolul 15(3)(a)(x): "promovarea recunoaşterii şi aplicării unei carte comune a drepturilor pacienţilor care să garanteze aplicarea eficientă a acestor drepturi atât în ţara de origine cât şi în legătură cu îngrijirile medicale trans-frontaliere ".

4.8 Articolele 18 şi 20

4.8.1 Adunând date statistice, Directiva ar trebui să genereze indicatori care să poată fi utilizat pentru a înţelege mai in detaliu punctele tari şi punctele slabe ale sistemelor de îngrijiri medicale şi pentru a identifica nevoile pacienţilor. Această evaluare ar trebui de asemenea supusă aprobării CESE.

Sursa: Blog Eugen LUCAN - www.eugen.lucan.ro

Comisia adoptă o propunere de directivă cu privire la drepturile pacienților în materie de asistență medicală transfrontalieră

Comisia adoptă o propunere de directivă cu privire la drepturile pacienților în materie de asistență medicală transfrontalieră
În cadrul Agendei sociale reînnoite, Comisia a adoptat astăzi o propunere de directivă pentru a facilita aplicarea drepturilor pacienților europeni în materie de asistență medicală transfrontalieră, precum și o comunicare privind îmbunătățirea cooperării dintre statele membre în acest domeniu. În ciuda câtorva hotărâri clare ale Curții Europene de Justiție prin care se confirmă că Tratatul UE le oferă pacienților individuali dreptul de a beneficia de asistență medicală în alte state membre și de fi rambursați în țara lor, persistă incertitudinea cu privire la modalitatea mai generală de aplicare a principiilor acestei jurisprudențe. Cu această propunere, Comisia își propune să ofere certitudine juridică cu privire la această problemă. Aceasta răspunde, de asemenea, cererilor adresate Comisiei atât de Parlamentul European, cât și de Consiliul de Miniștri de a propune o inițiativă specifică cu privire la asistența medicală transfrontalieră, care să respecte și care să se adapteze în mod explicit caracterului unic al sectorului asistenței medicale. De asemenea, directiva propusă oferă o bază solidă pentru fructificarea potențialului enorm al cooperării europene, în vederea contribuirii la îmbunătățirea eficienței și a eficacității tuturor sistemelor de sănătate din UE.
Comisarul european pentru sănătate, Androulla Vassiliou a declarat: „Această propunere vizează clarificarea modului în care pacienții își pot exercita drepturile la asistența medicală transfrontalieră, oferind în același timp certitudine juridică pentru statele membre și pentru furnizorii de servicii de asistență medicală. Ea asigură garantarea calității și a siguranței asistenței medicale în întreaga Uniune Europeană și promovează cooperarea între sistemele de sănătate pentru a oferi un acces îmbunătățit la asistența de specialitate.”
Obiectivele directivei
În mod global, această directivă, odată adoptată de Consiliu și de Parlamentul European, va oferi un cadru clar pentru asistența medicală transfrontalieră. În conformitate cu principalele sale dispoziții:
Pacienții au dreptul de a primi asistență medicală în străinătate și de a fi rambursați până la suma pe care ar fi primit-o în țara lor. Directiva explică modul în care aceste drepturi pot fi exercitate, inclusiv limitele pe care statele membre le pot impune cu privire la asistența medicală primită în străinătate, precum și nivelul acoperirii financiare oferite pentru asistența medicală transfrontalieră.
Statele membre sunt responsabile pentru asistența medicală furnizată pe teritoriul lor. Pacienții ar trebui să aibă certitudinea că standardele de calitate și de siguranță ale tratamentului pe care îl vor primi într-un alt stat membru sunt monitorizate cu regularitate și se bazează pe bune practici medicale.
Directiva va facilita cooperarea europeană în materie de asistență medicală. Ea va oferi o bază pentru sprijinul acordat dezvoltării rețelelor europene de referință, care vor reuni, pe bază de voluntariat, centre specializate din diferite state membre. Această cooperare are un mare potențial în ceea ce privește crearea de avantaje pentru pacienți prin facilitarea accesului la asistență medicală cu un grad înalt de specializare. De asemenea, ea poate fi utilă și pentru sistemele de sănătate prin facilitarea utilizării eficiente a resurselor, de exemplu prin punerea în comun a resurselor în scopul combaterii unor afecțiuni rare.
Evaluarea tehnologiei medicale este un alt domeniu în care valoarea adăugată europeană este evidentă. Această inițiativă va contribui la reducerea suprapunerilor și a duplicării eforturilor în acest domeniu, promovând astfel utilizarea eficientă și operativă a resurselor.
Activitățile din domeniul „e-sănătății” vor fi, de asemenea, consolidate. Tehnologiile informației și comunicațiilor au un potențial enorm în vederea sporirii calității, siguranței și eficienței asistenței medicale. Comisia susține deja proiectele existente privind e-sănătatea, care acoperă domenii precum furnizarea la distanță, de către marile spitale, a unei asistențe specializate către structurile locale mai mici. Cu toate acestea, lipsesc modelele și standardele comune care pot fi utilizate între diferite sisteme și diferite țări. Directiva va contribui la instituirea acestora.
Necesitatea de a acționa
Dezbaterile privind asistența medicală transfrontalieră și, în special, „mobilitatea pacienților”, au fost lansate în urma unor sentințe pronunțate de Curtea Europeană de Justiție în câteva cazuri privind mobilitatea cetățenilor din diferite state membre.
În cadrul sentințelor pronunțate în aceste cazuri, Curtea a hotărât în mod repetat că pacienții au dreptul de a fi rambursați pentru asistența medicală primită într-un alt stat membru cu o sumă echivalentă cu cea de care ar fi putut beneficia în țara lor.
Context
Asistența medicală a fost exclusă din domeniul de aplicare al Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne. Consiliul și Parlamentul i-au solicitat Comisiei să abordeze aspectele legate de asistența medicală transfrontalieră într-un instrument separat.
Comisia a efectuat o consultare publică pentru a identifica în mod clar problemele din domeniul asistenței medicale transfrontaliere. Majoritatea celor 280 de contribuții primite erau în favoarea unei acțiuni comunitare, sub o formă sau alta, privind asistența medicală, care să combine elemente legislative cu un sprijin practic pentru cooperarea între sistemele de sănătate europene.
Pe această bază, Comisia a elaborat un proiect de directivă pe care l-a adoptat astăzi.
Proiectul de directivă privind aplicarea drepturilor pacienților în materie de asistență medicală transfrontalieră este disponibil la adresa:
http://ec.europa.eu/health/ph_overview/co_operation/healthcare/cross-border_healthcare_en.htm
Rezultatele consultării publice sunt disponibile la adresa:
http://ec.europa.eu/health/ph_overview/co_operation/healthcare/cross-border_healthcare_en.htm
Sondajul Flash Eurobarometru cu privire la serviciile de sănătate transfrontaliere în UE poate fi consultat la adresa:
http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați:
http://ec.europa.eu/health/ph_overview/co_operation/healthcare/news_en.htm

sursa: Aici

Reprezentantii romani in CESE obtin posturi in birourile sectiunilor SOC, TEN si REX

In data de 3 septembrie 2008 la sediul Comitetului Economic si Social European din Bruxelles, in sedinta extraordinara a grupului 3 denumit Activităţi Diverse (care curprinde reprezentanti ai organizatiilor din domeniul social, producători agricoli, consumatori, activişti ecologişti, activişti pentru drepturile familiei, organizaţii neguvernamentale etc.), toti cei 3 reprezentanti ai Romaniei care si-au exprimat intentia si si-au depus candidaturile, au fost alesi in birourile executive ale urmatoarelor grupuri din cadrul Comitetului Economic si social European (C.E.S.E.):

SOC-Eugen Lucan, Asociatia ANGEL

REX-Cristian Parvulescu, Asociatia ProDemocratia

TEN-Lavinia Andrei, Asociatia Terra Milenium III

Agricultura biodiniamica dusă la extrem

*Într-un sătuc din Mureş, un neamţ îşi face legumele şi verdeţurile să plesnească
de sănătate şi aromă

*Produsele sale sunt certificate ca „organice” şi „biodinamice” de către autorităţile germane

Agricultura organică dusă la extrem

Lângă Sighişoara există o fermă în care roşiile aleg singure în ce tip de sol să-şi înfigă rădăcinile şi primesc urzici pe post de „supliment alimentar”, boabele de grâu sunt semănate cât mai rar pentru ca spicele să se poată bucura de soare şi aer curat, iar petalele de trandafir sunt culese în zori de zi de către copii. După ce vreme de 10 ani a fost expert pentru probleme ecologice în mai multe ţări din America de Sud, Africa şi Sud-Estul Asiei, inginerul agronom german Wolfgang Radatz s-a retras la Ţopa, sătuc din mărginimea Sighişoarei. Aici a cumpărat 12 hectare şi a arendat alte 18 de la ţărani ca să pună la cale un experiment îndrăzneţ: „Şcoala de agricultură biodinamică”, care are în spate o întreagă filosofie privind relaţia între vieţuitoare.

„O plantă ajută o altă plantă, un animal ajută o plantă. Simbioza a fost în mod real cunoscută din punct de vedere ştiinţific când pădurile din Cehia au murit brusc din cauza ploilor acide. Cercetătorii au descoperit atunci că ploaia acidă nu a distrus arborii, aşa cum se credea iniţial, ci fungul care era în simbioză cu rădăcinile copacilor”.

Libertatea de a alege la roşii

Ca toţi agricultorii care au aderat la curentul „biodinamic”, Wolfgang Radatz îşi cultivă plantele din fermă după tehnologii prietenoase cu acestea. Spre exemplu, pe parcelele plantate cu roşii se sapă şanţuri paralele, despărţite între ele de lungi moviliţe de pământ. Apoi şanţurile se umplu cu gunoi de grajd fermentat, care e acoperit cu urzici tăiate, peste care se presără un strat de sol. Care-i ideea? „Noi nu plantăm plantele în şanţ, ci pe linia de demarcaţie între solul nou şi cel vechi, pentru ca planta să aibă libertatea de a decide dacă vrea să-şi întindă rădăcinile în solul normal sau în cel fertilizat. Luându-şi doar cât are nevoie, nu va muri pentru că este prea mult nitrogen, de exemplu. Iar urzica e un supliment alimentar pentru roşii, o plantă medicinală care face planta sănătoasă şi dă un gust bun”.

Menţinerea unei concentraţii echilibrate a mineralelor în plantă şi în sol e atât de importantă în agricultura biodinamică, încât orice tratament cu chimicale e interzis, chiar şi cel cu sulfat de cupru (piatra vânătă), considerat a fi inofensiv de către „agricultura organică”: „Noi nu stropim roşiile. Toţi fermierii din sat îşi stropesc roşiile cu cupru, care este un metal greu, ce în timp se acumulează în sol devenind o otravă pentru oameni. Tomatele mele sunt protejate cu o umbrela uriaşă de celofan, care le apără de ploaie - vinovatul principal pentru răspândirea fungilor de pe o plantă pe alta. Roşiile biodinamice nu sunt bolnave nici după patru săptămâni de plouat încontinuu, când roşiile tratate cu chimicale ale celorlalţi săteni au murit de mult”.

În loc de irigaţii şi ierbicide, Wolfgang Radatz preferă să acopere pământul cu un strat de paie: „Apa din sol nu se va evapora din cauza fânului, care e ca o piele. Iar buruienile, deşi mai răsar din loc în loc, deja nu mai constituie o problemă. Având apă din belşug, rădăcinile buruienilor nu mai trebuie să penetreze solul adânc, ci cresc aproape de suprafaţă, fiind foarte uşor de smuls, mai ales că solul e foarte moale”.

La fel de frumos se poartă şi cu lanurile de grâu: „Oamenii de aici, când seamănă grâul, folosesc 180 kilograme de sămânţă la hectar, ceea ce face ca grâul să crească foarte dens şi fungii dăunători să treacă mult mai uşor de pe o plantă pe alta. Eu, fiindcă însămânţez doar 120 kilograme la hectar, parcelele mele arată foarte rău cu goluri multe între plante. Dar plantele mele respiră, nu sunt forţate, şi fungul nu se poate transmite de la o plantă la alta, încât grâul creşte viguros, face fraţi şi are boabe mari. La seceriş avem aproape aceeaşi recoltă ca ei, dar cu altă metodă”.

Munţii de bălegar

Vaca e animal sfânt în agricultura biodinamică. Chiar dacă ferma lui Wolfgang Radatz e vegetală, acesta are obligatoriu în dotare opt vaci, al căror produs principal e bălegarul şi doar secundar laptele: ”Vacile sunt animale extraordinare, pentru că din ceea ce mănâncă nu ţin totul pentru ele, ci dau înapoi solului 30%”. Însă bălegarul proaspăt arde rădăcinile şi e otrăvitor: „Dacă pui un pic de gunoi de grajd pe o parceluţă acoperită cu iarbă, aceasta va muri din cauza acidităţii excesive şi a azotului din bălegar. Dar dacă bălegarul e fermentat, compoziţia lui va seamăna cu cea a solulului. Bălegarul fermentat e la fel de sănătos pentru sol ca şi iaurtul pentru stomacul unei persoane”.

Aşa că fermierul îl transformă în compost: „Facem nişte grămezi de 2 metri lăţime şi 1,5 metri înălţime, pe care le lăsăm câteva luni la fermentat. Chiar dacă e iarnă şi movila de bălegar e acoperită cu zăpadă, în interior e cald şi colcăie de o mulţime de animăluţe mici şi de microoraganisme pe care nu le vedem, dar care sunt acolo. Pe parcelele fertilizate cu compost solul e viu, greutatea microorganismelor fiind de o tonă pe hectar, dublu decât în agricultura convenţională”.

Biodinamica l-a dat gata pe Prinţul Charles

Dulceaţa organică de trandafiri şi sarea aromată produse de Wolfgang Radatz l-au dat pe spate şi pe Prinţul Charles, care având casă la 25 kilometri de Ţopa, la Viscri, şi-a mai făcut piaţa de la el: „Charles a încercat produsele noastre şi a cumpărat de la ferma mea, dar din nefericire el nu este unul din clienţii mari, pentru că nu stă prea mult timp în România”. Dulceaţa de trandafiri care l-a uns la suflet pe prinţ e făcută din petale de trandafiri culese de copii. E vorba de cei 100 de elevi din clasele V-VIII ai şcolii „Eco” din Ţopa, care vara fac practică la ferma germanului: „Când floarea se deschide, trebuie culeasă imediat, pentru că în ziua următoare uleiul nu va mai avea aceeaşi calitate, deoarece uleiul eteric e foarte volatil şi dispare în timpul zilei. În mod normal, perioada cea mai bună de cules e de la 5 la 9 dimineaţa, fiindcă din cauza temperaturii la ora 11.00 deja 30% din ulei e evaporat. Dar, deoarece elevii de la şcoală sunt foarte mulţi, mergem la 8 dimineaţa pe câmpul cu trandafiri şi terminăm de cules petalele la 9.30”.

Neamţul a dezvoltat la ferma sa şi trei tipuri de sare aromatizată cu ţelină, pătrunjel, leuştean şi ceapă de tuns. Ierburile fiind uscate natural, costă de zece ori mai mult decât sarea obişnuită din cauza efectului lor curativ: „Interesant e că oamenii care nu ar trebui să mănânce prea multă sare, atunci când folosesc sare cu ierburi de la mine, consumă o cantitate mai mică, pentru că ierburile, pe lângă aroma deosebită, sunt şi amplificatori de gust”.

Ferma lui Wolfgang Radatz fiind şi „Şcoală de Agricultură Biodinamică”, pe ogoarele din Ţopa şi-au făcut practica studenţi din România, Germania, Franţa, Anglia, Canada şi Australia, cei mai mulţi zăbovind câte un an: „Pentru că au nevoie de un ciclu de vegetaţie încheiat ca să le intre agricultura în sânge”.

Sursa: www.Gandul.info