luni, 16 februarie 2009

SOC/317 Protejarea copiilor expusi la riscul de turism sexual



Eugen Lucan, membru in Comitetul Economic si Social European, anunta pe toti cei interesati ca in data de 16.02.2009, ora 14,30 la initiativa CESE sectiunea SOC, are loc la sediul CESE din Bruxelles prima intalnire a dezbaterii privind avizul SOC/317 Protejarea copiilor expusi la riscul de turism sexual.




Aveti mai jos expunerea de motive si continutul avizului. Astept comentariile si amendamentele voastre! Va multumesc !




Dezvoltarea turismului în cursul ultimei jumătăţi de secol a fost însoţită în ultima vreme de creşterea turismului sexual implicând copii. Principalii vinovaţi pentru exploatarea sexuală a copiilor în cadrul turismului sunt deseori persoane care profită de prezenţa în altă ţară pentru a ignora tabuurile sociale care, în mod normal, le-ar dicta comportamentul.
Autorităţile UE şi statele membre, agenţiile de voiaj şi industria turismului, precum şi ONG-urile europene sunt tot mai îngrijorate de creşterea exploatării sexuale a copiilor, în interiorul şi în afara UE, şi de faptul că această exploatare se extinde din punct de vedere geografic. Toate aceste organisme doresc să elaboreze strategii comune şi să întreprindă în continuare acţiuni pentru a preveni şi a lupta împotriva acestui flagel. În cazul angajatorilor europeni, lupta împotriva prostituţiei infantile, a pornografiei infantile şi a traficului de copii în scopuri sexuale este percepută într-o măsură tot mai mare ca fiind o chestiune de responsabilitate socială a întreprinderii.
Din 2003, agenţiile de voiaj pot adera la „Codul de conduită pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale în voiaj şi turism”. Până în prezent, mai mult de 600 de societăţi comerciale din peste 30 de ţări au semnat acest cod de conduită.
În acest context, obiectivul prezentului aviz din proprie iniţiativă este i) de a atrage atenţia asupra acestei probleme, ii) de a identifica iniţiativele societăţilor comerciale, în special ale celor din sectorul agenţiilor de voiaj şi al turismului, şi acţiunile societăţii civile destinate protecţiei copiilor expuşi la riscul de turism sexual şi iii) de a formula recomandări care să contribuie la rezolvarea acestei probleme.


Avizul conţine o serie de obiective specifice, cum ar fi:
- facilitarea schimburilor de informaţii între părţile interesate şi a dezbaterilor privind acest subiect sensibil prin organizarea unei audieri bine mediatizate, care să implice actori importanţi din rândul societăţilor comerciale, reprezentanţilor politici şi ONG-urilor;
- revizuirea legislaţiei UE şi internaţionale existente în materie şi stabilirea unei liste succinte de principii sub forma unei carte care să fie aprobată de CESE, adoptată de instituţiile UE şi transmisă autorităţilor de la nivel internaţional şi unei game largi de actori de pe piaţa serviciilor de voiaj şi turism pentru ca aceştia să o poată semna;
- mobilizarea răspunderii sociale a angajatorilor (RSI) şi îmbunătăţirea cooperării acestora cu ONG-urile pe această temă;
- difuzarea bunelor practici în rândul părţilor interesate din domeniul public şi privat.
sursa: http://www.eesc.europa.eu/




SOC/317 Protejarea copiilor expusi la riscul de turism sexual






1. Recomandari

1.1 Strategia europeana pentru protejarea copiilor expusi la riscul de turism sexual, daca putem vorbi despre asa ceva, a esuat.

Persoanele care au savarsit infractiuni de natura sexuala nu trebuie sa ramana in responsabilitatea jurisdictiilor straine. In strainatate, deseori, condamnarile nu constau in pedepse cu inchisoarea. Recidivistii raman, adesea, in aceleasi tari sau calatoresc in altele pentru a evita detentia. Aceasta inseamna ca autoritatile si guvernele nationale europene nu sunt instiintate cand o persoana care a savarsit infractiuni de natura sexualarevine in Europa. Acest fapt mareste riscul pentru copiii europeni.

Trebuie sa existe o revizuire completa a gestionarii cetatenilor europeni care comit abuzuri de natura sexuala asupra copiilor atunci cand lucreaza in strainatate sau cand sunt turisti.

1.2 Masurile necesare pentru o strategie eficienta trebuie sa includa:

- Parteneriate internationale eficiente si o mai buna partajare a informatiilor.
- Dezvoltarea unor acorduri de cooperare bilaterala mai puternice cu tarile respective.
- Dezvoltarea unor echipe comune de investigatii cu alte agentii de aplicare a legii.
- Stabilirea de acorduri cu guverne din strainatate privind deportarea si insotirea infractorilor condamnati inapoi in tarile lor de origine dupa primirea sentintei si inregistrarea acestora intr-un registru al persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala.
- Revizuirea modelului MAPPA (Acorduri de Protectie Publica intre Agentii) al Regatului Unit in contextul abuzurilor impotriva copiilor.
- Revizuirea utilizarii si eficacitatii Ordinelor privind calatoriile in strainatate (FTO), din Regatul Unit, in sensul restrictionarii calatoriilor pentru persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala cu risc ridicat, sau implementarea unui model alternativ.
- Controlul prealabil si neacordarea dreptului de a lucra in strainatate persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala[1].
- Implementarea unei campanii de sensibilizare a cetatenilor la nivel european si, daca este posibil, global cu privire la raportarea si prevenirea turismului sexual cu copii. Aceasta ar trebui sprijinita prin crearea unui numar verde international, cu un mecanism de raportare online „in timp real”[2].
- Implicarea actorilor societatii civile si a partenerilor sociali in sensibilizarea si promovarea „codurilor” aflate deja in practica.
- Punerea in aplicare a unui proiect european: „Europa impotriva exploatarii sexuale a copiilor”.

1.3 In plus, Europa trebuie sa isi consolideze recomandarile privind traficul de copii

- Mentinerea tuturor drepturilor stabilite in Conventia privind Drepturile Copilului si garantarea aplicarii acestora chiar si in cazul copiilor victime ale traficului de persoane.
- Ratificarea si implementarea „Conventiei privind traficul de persoane” a Consiliului Europei, care stabileste cum trebuie tratate victimele traficului de persoane.
- Desemnarea unui „observator al traficului de persoane” - un expert independent care sa monitorizeze si sa raporteze in mod public ceea ce se intampla si care sa recomande schimbari.

2. Context

2.1 Majoritatea persoanelor care abuzeaza sexual de copii sau ii exploateaza in scopuri sexuale sunt localnici. Aceasta se intampla peste tot in lume. Thailanda este cunoscuta, probabil, in special pentru acest gen de exploatare, fara indoiala legat de prezenta trupelor militare straine in timpul razboiului din Vietnam din 1962. Astazi, turismul sexual din Thailanda face parte dintr-o industrie a sexului lucrativa bine definita, afectand atat adulti cat si copii, si care include prostitutie, producerea si distribuirea de materiale pornografice si traficul de persoane.

2.2 Totusi, in zilele noastre, acest fenomen nu se limiteaza strict la Thailanda. Madagascar, Cambodgia, India, Sri Lanka, Pakistan, Ghana si Europa de Est constituie, in prezent, destinatiile principale ale celor care comit astfel de abuzuri. Ieftinirea calatoriilor, absenta vizelor si noile tehnologii le permit infractorilor sa-iidentifice pe cei mai vulnerabili copii ai lumii. Actele pe care acestia le comit sunt adesea inregistrate digital si difuzate la nivel global. Multe ONG-uri, dintre care ECPAT[3] este cea mai cunoscuta, colaboreaza cu politia si cu industria de calatorii si turism pentru a proteja acesti copii. Totusi, mai mai sunt multe de facut pentru eradicarea acestor activitati.

2.3 Primul Congres Mondial impotriva exploatarii sexuale a copiilor in scopuri comerciale s-a desfasurat la Stockholm, Suedia, in 1996. Organizat de ECPAT, UNICEF si grupul ONG pentru Conventia privind Drepturile Copilului, congresul s-a incheiat cu adoptarea unanima a „Declaratiei de la Stockholm” si a „Planului de actiune”, prin care 122 de tari s-au angajat intr-un „parteneriat global impotriva exploatarii sexuale a copiilor in scopuri comerciale”.

2.4 Din pacate, desi s-au produs obtinut si rezultate excelente (a se vedea Anexa II), statele membre europene au esuat in ceea ce priveste protejarea celor mai vulnerabili copii, prevenirea abuzurilor comise de cetatenii europeni si onorarea angajamentelor asumate la Stockholm. S-au semnat numeroase noi legi si declaratii internationale, dar numai prin punerea in practica a acestora copiii vor fi protejati, acasa si in strainatate.

2.5 Este imposibil sa se estimeze cati copii sunt victime ale turismului sexual. Caracterul ascuns si natura criminala a abuzurilor sexuale asupra copiilor si vulnerabilitatea acestora, mai ales a celor care traiesc in saracie, fac foarte dificila colectarea de date. Turismul sexual ce vizeaza copiii este parte a fenomenului global de exploatare sexuala a copiilor in scopuri comerciale. Acesta include:

- Cumpararea si vanzarea copiilor in scopul prostitutiei.
- Abuzurile sexuale impotriva copiilor legate de pedofilie.
- Producerea de imagini continand abuzuri fata de copii si alte forme de pornografie in care sunt implicati copii.

2.6 De regula, cei care savarsesc astfel de abuzuri merg in locuri in care considera ca nu vor fi prinsi, adesea caracterizate printr-un grad scazut de educatie al populatiei, saracie, ignoranta, coruptie, apatie, neaplicarea legii sau a politicilor guvernamentale. In plus, abuzurile impotriva copiilor sunt comise si de persoane care in mod deliberat au infiintat orfelinate, proiecte pentru copii si scoli in comunitati vulnerabile, avand ca unic scop acela de a intretine comportamentul abuziv atat al lor personal, cat si al asociatilor lor. Recidivistii calatoresc dintr-o tara in alta si impiedicand detectarea prin mecanismele de gestionare a persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala.

2.7 Profesionistii care se ocupa de protectia copiilor si publicul larg dipun de cunostinte destul de reduse despre infractiunile comise in strainatate. Mass-media acopera doar cazurile senzationale sau cele care implica celebritati si se pare ca exista o lipsa de preocupare fata de numarul persoanelor care au fost acuzate de infractiuni de natura sezuala savarsite in scoli sau orfelinate din intreaga lume.

2.8 Se vorbeste prea putin despre riscul la care sunt expusi copiii europeni atunci cand infractorii se intorc. CEOP, Centrul online impotriva exploatarii copiilor, foloseste termenul potrivit de „persoane care savarsesc infractiuni de natura sexuala care calatoresc” pentru a-i descrie pe cei care calatoresc in strainatate si abuzeaza de copii. Cetatenii presupun ca, daca o persoana savarseste o infractiune in strainatate, aceasta este automat inscrisa in registrul persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala, dar acest lucru NU se intampla.

3. Traficul de copii

3.1 Copiii, atat baieti cat si fete, sunt traficati la nivel global pentru a fi supusi la o serie intreaga de forme de exploatare, incluzand abuzul sexual, prostitutia si sclavia domestica. Traficul de copii este alimentat de saracie, discriminare sexuala, lipsa de educatie si abuzuri fata de copii. Acesti copii devin victime invizibile ale sclaviei zilelor noastre.

3.2 Nu se iau suficiente masuri pentru protejarea acestor copii. Legislatia insuficienta, lipsa de fiabilitate a controalelor vamale si discrepantele intre politici si practica, toate duc la cresterea acestei forme de exploatare. S-au intocmit multe documente europene privind traficul de persoane, dar copiii necesita o atentie deosebita.

3.3 Prezentul aviz nu acopera si traficul de persoane, deoarece acesta chestiune impune o legislatie si masuri separate si trebuie tratata intr-un document de sine statator.

4. Responsabilitatea globala

4.1 Pentru toate motivele expuse mai jos, guvernele au o responsabilitate la nivel global fata de cetatenii lor pentru protejarea copiilor vulnerabili, oriunde s-ar afla acestia.

4.2 Codul global de etica pentru turism[4] stabileste un cadru de referinta pentru dezvoltarea responsabila si durabila a turismului in lume. Acesta se doreste a fi un document de actualitate. Articolul 2, alineatul (3) afirma: „Exploatarea persoanelor de orice natura, in special sexuala, mai ales a copiiilor, contrazice scopurile fundamentale ale turismului si reprezinta negarea turismului: prin urmare, in conformitate cu dreptul international, aceasta trebuie sa fie energic combatuta prin cooperarea tuturor statelor vizate si penalizata fara concesii de catre legislatiile nationale atat in tarile vizitate, cat si in cele din care provin cei care savarsesc asemenea acte, chiar si atunci cand acestea sunt comise in strainatate”.

4.3 Un principiu al justitiei trebuie mentinut la nivel international, prin urmare o persoana nu poate fi condamnata de doua ori pentru aceeasi fapta. De aceea, legea trebuie aplicata corect si procesul judiciar trebuie sa functioneze bine. Atunci cand un infractor se intoarce in tara gazda, sentinta trebuie executata in continuare sau acestuia trebuie sa i se faca un nou proces, in cazul in care se descopera fapte noi. Cooperarea internationala este, de aceea, absolut necesara.

5. Responsabilitatea Europei

5.1 Expansiunea turismului in ultimii cincizeci de ani a fost insotita, recent, de o crestere a turismului sexual implicand copii. Principalii vinovati pentru exploatarea sexuala a copiilor in cadrul turismului sunt, adesea, persoane care profita de faptul ca se afla in alta tara pentru a ignora tabu-urile sociale care, in mod normal, le-ar dicta comportamentul.

5.2 Ar trebui sa fie o rusine la nivel comunitar faptul ca europenii se afla printre cei care exploateaza sexual copii din intreaga lume. Exploatarea copiilor in cadrul turismului este o problema globala. Totusi, cetatenii europeni tin de responsabilitatea Europei, iar faptul ca acesti infractori pot fi judecati in tara de origine, pentru ca apoi sa li se permita sa calatoreasca liber in alte tari, fara monitorizare, este total inacceptabil.

5.3 La nivel european s-au luat deja unele masuri practice, cum ar fi Comunicarea Comisiei privind combaterea turismului sexual implicand copii[5], Comunicarea Comisiei, din 1999, privind implementarea de masuri pentru combaterea turismului sexual implicand copii[6], Decizia Consiliului, din 2000, privind combaterea pornografiei infantile pe Internet[7] sau Decizia Cadru a Consiliului, din 2003, privind combaterea exploatarii sexuale a copiilor si pornografia infantila[8].

5.4 Totusi, se resimte inca necesitatea unei Agentii europene care sa coordoneze toate aceste activitati, sa monitorizeze si sa evalueze statisticile, si care sa ofere recomandari practice si prompte. ONG-urile europene si internationale depun o munca excelenta in domeniul protectiei copiilor, dar nu pot inlocui sistemele de politie sau de justitie.

6. Responsabilitatea societatii civile

6.1 Societatea civila europeana are responsabilitatea de a se ridica impotriva unor astfel de infractiuni si de a actiona atunci cand exista o amenintare pentru altii - chiar daca aceasta se intampla acasa sau in strainatate, mai ales in cazul abuzurilor asupra copiilor.

6.2 Autoritatile UE si statele membre, industria turismului si calatoriilor, precum si ONG-urile europene sunt din ce in ce mai ingrijorate de cresterea exploatarii sexuale a copiilor in interiorul si in afara UE si de faptul ca aceasta exploatare se extinde din punct de vedere geografic, fara a mai mentiona riscul crescand la care sunt expusi copiii in propriile familii.

6.3 Este necesar sa se elaboreze strategii comune si sa se intreprinda actiuni viitoare de prevenire si combatere a acestui flagel. In cazul angajatorilor europeni, lupta impotriva prostitutiei infantile, a pornografiei infantile si a traficului de copii in scopuri sexuale este perceputa intr−o masura tot mai mare ca fiind o chestiune de responsabilitate sociala a intreprinderii.

6.4 Exista numeroase probleme implicate in combaterea abuzurilor sexuale impotriva copiilor si a exploatarii. Se estimeaza ca, in prezent, intre 10% si 20% dintre copii sunt abuzati sexual in Europa. Unii cetateni europeni practica turismul sexual in Europa, dar si in afara ei.

6.5 4,5% din 842 de milioane (2006) de calatori sunt turisti sexuali, iar 10% dintre acestia sunt pedofili[9]. Unii dintre ei sunt angajati europeni din toate sectoarele industriei, facand ca raspunderea sa revina nu doar agentiilor de turism si companiilor aeriene, ci si tuturor angajatorilor. Sensibilizarea angajatorilor si angajatilor este, acum, principala provocare.

6.6 In mai 2008, s-a constituit o coalitie europeana a autoritatilor, ONG-urilor si angajatorilor, reunind toate grupurile de interese angajate in combaterea difuzarii comerciale de imagini legate de abuzurile sexuale asupra copiilor pe Internet. In prezent, provocarea consta in largirea audientei si constientizarea cetatenilor cu privire la scopul problemei. Desi implicarea agentiilor de voiaj si a companiilor aeriene este foarte utila, provocarea cheie o reprezinta sensibilizarea angajatorilor cu privire la acest aspect.

6.7 Incepand din 2003, agentiile de voiaj pot subscrie la „Codul de conduita pentru protejarea copiilor impotriva exploatarii sexuale in calatorii si turism”[10]. Astazi, mai mult de 600 de companii, din peste 30 de tari, au semnat acest cod de conduita.

6.8 In Conventia sa, adoptata de catre Comitetul de Ministri la data de 12 iulie 2007, in cadrul celei de-a 1002-a reuniuni a Delegatiilor Ministrilor, Consiliul Europei a afirmat ca „fiecare parte va incuraja sectorul privat, in special sectorul informational si pe cel al tehnologiei comunicatiei, sectoarele industriei de turism si pe cel bancar si financiar, precum si societatea civila, pentru participarea la elaborarea si implementarea de politici de prevenire a exploatarii sexuale si abuzurilor sexuale impotriva copiilor si pentru implementarea normelor interne prin regulamente proprii si comune”. Prin urmare, se poate realiza un proiect european comun.

7. Obiective

7.1 Obiectivul acestui aviz din proprie initiativa este sensibilizarea cu privire la aceste chestiuni. Prin aceasta, CESE ar avea o prompta contributie cheie la promovarea schimbului de bune practici intre grupurile de interese cheie din sectorul privat si public si la cresterea sensibilizarii cu privire la acest fenomen dramatic. Se vor intreprinde urmatoarele actiuni, ca parte a prezentului aviz:

- Facilitarea si schimbul de informatii concrete intre grupurile de interese privind aceasta tema tabu si de actualitate.
- Organizarea unei conferinte la care sa participe diverse parti interesate.
- Mobilizarea grupurilor de interes europene din sectorul public si privat.
- Contributia la realizarea „Lunii impotriva turismului sexual si exploatarii copiilor”.

8. Masuri concrete

8.1 Control prealabil & interzicere. Ar trebui introdusa, in Europa, pentru persoanele care au savarsit infractiuni de natura sexuala inregistrate care doresc sa calatoreasca in strainatate o procedura de control prealabil si o procedura de interzicere, de a accesului la locuri de munca in scoli, orfelinate sau in cadrul societatilor caritabile pentru copii. In prezent, scolile din strainatate nu au niciun mecanism de verificare a candidatilor sau a profilului corespunzator al acestora de a lucra cu copii. Acest lucru reprezinta o carenta enorma in protejarea copiilor vulnerabili. Trebuie adoptate mecanisme care sa permita organizatiilor internationale inregistrate sau fortelor de ordine sa aiba acces la astfel de informatii.

Exemplu: Regatul Unit a introdus, in 2006, „Actul de salvgardare a grupurilor vulnerabile”, care pune in aplicare un mecanism, „Biroul de inregistrari penale”, prin care se asigura ca intregul personal care lucreaza cu copii este verificat, in prealabil, pentru a se putea depista orice tip de activitate infractionala din trecut.

8.2 Acorduri de cooperare bilaterala: ONG-urile din intreaga lume schimba tot mai multe informatii vitale privind persoanele care savarsesc infractiuni de natura sexuala. Acest lucru favorizeaza actiunile rapide si prompte. In mod ironic, guvernele, inglodate in birocratie si reguli de protejare a datelor, nu pot actiona prompt si lasa in sarcina ONG-urilor sa faca ceea ce fortele de ordine internationale nu reusesc. Protejarea copiilor ar trebui sa primeze intotdeauna in fata regulilor de protejare a datelor. Acordurile bilaterale incheiate intre tari sau grupuri de tari pe o baza solida in materie de drepturi si responsabilitati de protejare a copiilor, ar trebui extinse catre ONG-uri (dar controlate cu grija), care adesea pun in umbra fortele de ordine din aceste tari. Consolidarea increderii si cunoasterii intre tarile cu un cadru de cooperare dezvolta un raspuns proactiv de combatere a abuzurilor sexuale. Acest lucru ar trebui sa depaseasca faza de pregatire si capacitatile de organizare pentru a fi eficace.

Exemplu: Australia a semnat un numar de memorandumuri de intelegere (MoU) cu tari din Asia, Pacific si America de Sud. Politia Federala din Australia (AFP) sprijina eforturile fortelor de ordine, oferindu-le asistenta in domeniul investigatiilor, al medicinei legale, al legislatiei computerizate si al colaborarii internationale.

8.3 Echipe de investigatie comune si agentii nationale de aplicare a legii: Europa si statele membre au nevoie de agentii specializate, cu prioritati in domeniul protectiei copiilor, cu sfera de actiune in strainatate, cu resurse adecvate de investigare a persoanelor care savarsesc infractiuni de natura sexualacunoscute care calatoresc in strainatate sau de colectare de probe pentru aceia care isi desfasoara activitatea in strainatate.

Exemplu: SUA are o strategie specifica de a aduce infractorii americani inapoi in SUA pentru a-i proteja, in conformitate cu prevederile privind turismul sexual implicand copii cuprinse in Actul de protectie al SUA, si lucreaza cu institutiile internationale omonime.

8.4 Acorduri de deportare si insotire a infractorilor condamnati: Sistemele de raportare a proceselor sau condamnarilor intre tari nu sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca persoanele care savarsesc infractiuni de natura sexuala pot fi condamnate in strainatate, iar acest lucru sa nu fie aflat in tara de origine. Este de datoria ambasadelor si misiunilor diplomatice sa informeze tara de origine, in situatia in care acestea intra in posesia informatiei. De aici o mai mare necesitate de a incheia acorduri de cooperare bilaterale. Odata condamnati, multi infractori raman in aceeasi tara sau se muta in alta, dar nu se intorc in tara de origine, evitand astfel sa fie trecuti in registrul persoanelor care savarsesc infractiuni de natura sexuala. In cazul celor care sunt condamnati si trimisi inapoi in tara de origine, deoarece aceasta implica zboruri lungi, cu escale, infractorul poate fugi. De aici, nevoia de a apela si la insotitori in vederea aplicarea legii.

8.5 Model de Acorduri de protectie publica intre agentii (MAPPA). Este un model utilizat in Regatul Unit pentru evaluarea si gestionarea persoanelor care savarsesc infractiuni de natura sexuala din interiorul comunitatatii. Modelul implica mai multe agentii (justitie, protectie sociala, adapostire, sanatate) pentru a reduce la minim daunele grave la care sunt expusi cetatenii si pentru a asista la detectarea infractorilor recidivisti. Cadrul cuprinde patru functii de baza:

- Identificarea infractorilor.
- Schimbul de informatii relevante pentru evaluarea riscului.
- Evaluarea riscului si a daunelor grave.
- Gestionarea riscului.

MAPPA nu acopera, momentan, si cetatenii britanici care calatoresc in strainatate.

8.6 Utilizarea si eficienta Ordinelor de calatorie in strainatate (FTO): Ordinele de calatorie in strainatate pot fi utilizate de tribunale pentru a interzice persoanelor sa calatoreasca in strainatate, fie catre o anumita destinatie, fie oriunde in lume. Acest lucru se poate aplica fie pentru protejarea unui anumit copil, fie pentru protejarea copiilor in general. Aceste ordine sunt valabile pentru o perioada de timp determinata.

Exemplu: FTO au fost utilizate cu succes impotriva microbistilor huligani. Ordinele de calatorie solicita indivizilor vizati predarea pasapoartelor inainte de evenimente internationale majore. Ele nu au fost folosite in aceeasi masura si pentru persoane care savarsesc infractiuni de natura sexuala: statisticile britanice arata ca au fost redactate 3 000 de astfel de ordine pentru microbistii huligani si doar 3 pentru persoane care savarsesc infractiuni de natura sexuala!

In shimb, in 2005, guvernul Australiei a modificat „Legea australiana privind pasapoartele” pentru a permite politiei sa solicite anularea pasapoartelor persoanelor care savarsesc infractiuni de natura sexuala cu risc ridicat.

8.7 Alte masuri recomandate

- Parteneriate internationale eficiente si un mai bun schimb de informatii.
- Implementarea unei campanii europene si, daca este posibil, chiar globale de sensibilizare a cetatenilor cu privire la raportarea si prevenirea turismului sexual implicand copii. Aceasta ar trebui sprijinita prin punerea la dispozitie a unei linii verzi internationale, cu un mecanism de raportare online „in timp real”[11].

8.8 O masura foarte concreta: Proiectul european „SPUNE NU exploatarii sexuale a copiilor in Europa!”

Nu este nevoie de reinventarea rotii pentru producerea unui alt cod de conduita. Putem construi un proiect european care sa adune la un loc toate masurile deja aplicate si care sa contribuie la constientizarea problemei prin implicarea organizatiilor in combaterea exploatarii sexuale a copiilor prin simpla punere in evidenta a principalelor fapte. Un „cod” sau o „carta” adoptata deja la nivel global ar putea insoti angajamentul propus in Anexa I. Legislatii deja adoptate sau noi, daca sunt implementate in mod eficient, ar putea, de asemenea, veni in sprijinul acestei cauze.

*

* *

N.B.: Anexa I: Angajamentul „Europa impotriva exploatarii sexuale a copiilor”
Anexa II: Analiza lucrarilor statelor membre in acest domeniu (tbc).

Anexa I

Europa impotriva exploatarii sexuale a copiilor

Abuzul sexual asupra unei persoane sub 18 anieste o INFRACTIUNE oriunde in lume

Institutiile europene si partenerii sociali nu vor accepta acest lucru!

Oriunde in lume, copiii au dreptul de a creste in pace si de a fi protejati de orice forma de exploatare sexuala, fizica sau prin intermediul Internetului.

Angajament al companiei „Numele organizatiei”:

- Contribuim la o crestere economica etica si responsabila.
- Respectam si protejam drepturile copilului.
- Condamnam exploatarea sexuala a copiilor de orice natura, fizica sau prin intermediul Internetului.
- Ne rezervam dreptul de a denunta persoanele suspectate de activitati ce ar putea duce la lezarea demnitatii sau la abuz sexual asupra unei persoane sub 18 ani.

Angajatii „Numele organizatiei” se obliga:

- Sa adere la principiile companiei, enumerate mai sus, si sa respecte drepturile fundamentale in materie de protectie a copilului.
- Sa contribuie la o crestere economica etica si responsabila.
- Sa respecte si sa protejeze Drepturile Copilului.
- Sa nu furnizeze informatii sau materiale care sa conduca la o potentiala exploatare sexuala a copiilor.
- Sa informeze persoanele cu autoritate, inclusiv Politia, de activitati suspecte care ar putea conduce la punerea in primejdie sau la exploatarea sexuala a unui copil.

Angajamentul clientilor „Numele organizatiei”:

- Apreciem si respectam legislatia globala in vigoare privind protejarea copiilor impotriva exploatarii sexuale. Ne luam angajamentul sa nu ne antrenam in astfel de practici, fie fizic, fie prin intermediul Internetului, acasa, in misiuni de serviciu sau in concediu.

[1] Sfârşitul exploatării copiilor. A se vedea raportul ECPAT 2006.
[2] A se vedea„Childwise ECPAT” Australia.
[3] ECPAT - Eliminarea prostituţiei în rândul copiilor, a pornografiei infantile şi a traficului de copii în scopuri sexuale. ECPAT are un statut special consultativ în cadrul Consiliului Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ECOSOC) (sursa: ECPAT).
[4] Adoptat prin rezoluţia A/RES/406(XIII) la cea de-a 13-a Adunare Generală a Organizaţiei ONU a Turismului mondial (UNWTO) (Santiago, Chile, 27 Sept. - 1 Oct. 1999).
[5] COM(1996) 547 final.
[6] COM(1999) 262 final.
[7] Decizia Cadru a Consiliului 2000/375/JHA (JO L-138 din 9.6.2000).
[8] Decizia Cadru a Consiliului 2004/68/JHA (JO L-13 din 20.1.2004).
[9] Sursa: ACPE - Asociaţia împotriva prostituţiei în rândul copiilor.
[10] Acest cod a fost iniţiat în 1998 de către ECPAT Suedia. Este acceptat de UNICEF şi WTO. Pentru mai multe informaţii, vezi: http://www.thecode.org/.
[11] A se vedea „Childwise ECPAT” Australia.