luni, 4 decembrie 2017

Asteptarea mea ca si simplu asistent social esta ca in calitate de viitor Presedinte, oricare ar fi dintre voi, sa preluati mesajele de la "firul ierbii" sa ne ascultati astfel incat sa ne simtim auziti

La final de campanie as dori sa MULTUMESC AMBILOR CANDIDATI:
- As dori sa multumesc lui Iulian Vlad si colegei sale doamna Petcu pentru ca anul acesta cand se discutau in Parlament legea salarizarii au raspuns rapid si promt apelului de a identifica persoane resursa care sa sustina salarizarea asistentilor sociali. Pentru mine acest ajutor reprezinta mai mult decat ideea unui "Social Worker Camp" sau premiile aduse la Vaslui de la Gala. Reprezinta mai mult, pentru ca foarte multi asistenti sociali chiar isi doresc salarii mai mari. Iti multumesc Iulian Vlad pentru simtul critic si spiritul viu, pentru sinceritate si abordarea directa si mai ales promnta.
- As dori sa multumesc doamnei Polixenia Condrea pentru ca a avut curajul sa propuna o alta alternativa. Nu am avut placerea sa va cunsosc personal, dar e bine sa existe cel putin doua echipe. Este sanatos pentru asistenta sociala sa avem viziuni, dezbateri si chiar puncte de vedere diferite. In final Asistenta Sociala va castiga.
Asteptarea mea ca si simplu asistent social esta ca in calitate de viitor Presedinte, oricare ar fi dintre voi, sa preluati mesajele de la "firul ierbii" sa ne ascultati astfel incat sa ne simtim auziti, sa promovati interesele noastre si ale beneficiarilor nostri la nivel regional si national si daca va vom cere, sa aveti CURAJUL ca acolo unde mai exista derapaje sa va ridicati in numele nostru cu DEMNITATE. Pentru ca multi vorbesc despre DEMNITATE prin presa sau prin social-media si foarte putini o practica.
Sper ca pana in anul 2019 cand Romania va avea presedentia Consiliului UE, noi asistentii sociali, prin exemplul personal, prin resurse, proiecte sau programe inteligent valorificate sa reusim sa scoatem Vaslui-ul din statistica Eurostat ca "cea mai saraca regiune din Europa". Poate ca a venit timpul ca rolul asistentului social de facilitator comunitar sa fie recunoscut la adevarata sa valoare.
Mi-as fi dorit o campanie mai dinamica in mediul on-line, probabil off-line exista un interes mai mare. Salut asistentii sociali din VASLUI. Va multumesc inca o data stimate cadidate, stimati candidati.
Dragi asistenti sociali, votati cu intelepciune pentru Vaslui!
Eugen Lucan
Asistent Social

luni, 8 decembrie 2014

Eugen LUCAN: Despre ...LOCUINTA

Colegul meu, Claudiu, Asistent Social la Centrul de Informare si Consiliere Sf. Teodora din Tg. Neamt lucreaza acum, in parteneriat cu Departamentul de Asistenta Sociala al primariei orasului Tg. Neamt, pentru o mama singura cu doi copii.
Scopul este de a identifica o locuinta pe termen lung pentru aceasta familie. Folosim toate resursele familiale si comunitare: bunicul a permis largirea locuintei cu inca o camera, donatori si sponsori locali au oferit materiale de constructie, Asociatia ANGEL a cumparat scandura pentru dusumea, speram ca alti sponsori sa se alature noua in indentificarea unor solutii pentru amenajarea locuintei cu aparatura electrocasnica necesara cresterii si ingrijirii celor doi copii. Este greu, este usor ? Mi-am propus sa va dau cateva informatii statistice, mai putin cunoscute,  DESPRE LOCUINTA.



STIATI CA ?

  • Eurostat  precizează că, în UE, 30 de milioane de cetățeni suferă din cauza spațiului insuficient și a condițiilor precare de locuit ?
  • În 2009, 6% din populația Europei a suferit o formă severă de privare de locuință ?
  • În UE, 12,2% din populație trăiește în locuințe care au costuri de întreținere mari raportate la veniturile acestora ? 
  • Unul din șase europeni afirmă că este dificil să-și plătească costurile cotidiene ale întreținerii locuinței ?
  • Privarea de locuință este definită de facilitățile reduse și se evaluează având ca referință acele gospodării cărora le e spart acoperișul, nu au baie/duș și toaletă sau locuințele sunt prea întunecoase ?
  • În UE, 26% dintre cetățeni consideră că o locuință decentă este prea scumpă în societatea noastră. Este a patra motivație a societății din UE, care răspunde cel mai bine la întrebarea: „De ce sunt oamenii săraci?”
  • FEANTSA (Federația europeană a organizațiilor naționale care lucrează cu persoanele fără adăpost) a dezvoltat o tipologie privind fenomenul persoanelor fără adăpost și al excluziunii bazată pe lipsa de locuință, numită ETHOS. In conformitate cu tipologia ETHOS a avea un cămin, poate fi înțeles:
    -    din punct de vedere fizic:
    a avea o locuință adecvată (sau un spațiu) asupra căreia o persoană și familia sa au proprietate exclusivă;
    -    din punct de vedere legal:
    a avea un titlu de proprietate;
    -    din punct de vedere social:
    a fi capabil să îți menții intimitatea, a te bucura de relații interumane.
  • In acord cu experienta organizatiei SAMUSOCIAL perioada de reintegrare sociala a unei persoane fara adapost e dublul perioadei cat a stat "in strada" ?
  • In 2014 CANSR in cadrul Galei Nationale a Excelentei in Asistenta Sociala  a hotarat sa premieze cei mai buni asistenti sociali ai Anului 2013 organizand o sectiune speciala pentru: Premiul pentru asistentul social din domeniul (re)integrarii persoanelor fără adăpost şi promovarea conceptului „Housing first”?
Stiati ca ? ....Locuinta este un drept fundamental ? 
  • Fenomenul persoanelor private de locuință poate aduce atingeri în mod direct respectării drepturilor omului așa cum sunt ele stipulate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ? În art. 34 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene se menționează: „(3) Pentru a combate marginalizarea socială și sărăcia, Uniunea recunoaște și respectă dreptul la asistență socială și la asistență în ceea ce privește locuința, destinată să asigure o viață demnă tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente...”.
  • Declarația Universală a Drepturilor Omului a ONU garantează dreptul la condiții de viață adecvate, ceea ce include locuința, serviciile medicale și sociale. În articolul 25 alineatul (1) se menționează: Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare”.
  • Carta socială revizuită a Consiliului Europei  prevede la art. 31 că fiecare cetățean are dreptul la locuință și invită părțile să se asigure că semnatarii se angajează să promoveze accesul la locuințe cu un standard adecvat, să prevină și să atenueze fenomenul persoanelor fără locuință, și să promoveze acțiuni pentru a face prețurile locuințelor accesibile celor fără resurse adecvate.
  • Lipsa unui adăpost și a locuinței poate conduce la degradare umană, discriminare bazată pe motive de apartenență socială (la un grup defavorizat) și uneori chiar la moarte (mai ales în anotimpurile foarte friguroase sau călduroase). CESE consideră că fenomenul persoanelor private de locuință (homelessness) poate aduce atingeri în mod direct drepturilor omului așa cum sunt ele stipulate în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (în articolele: 1, 2, 3, 6, 7, 21, 34) , precum și în Carta Socială Europeană revizuită și în Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale.http://www.angel.org.ro/mod_articole-69-499-ro-Despre-Locuinta-stiati-ca-

vineri, 23 mai 2014

Eugen LUCAN, reprezentantul Romaniei in CESE va sustine nominalizarile romanesiti pentru acordarea PREMIULUI CESE PENTRU SOCIETATEA CIVILA 2014-"Rasplatirea excelentei in initiative ale societatii civile". Valoarea premiilor este de 30.000 Euro!

Eugen LUCAN, reprezentant al Romaniei in CESE, va recomanda si va sustine toate nominalizarile valoaroase ale organizatiilor din Romania in competitia pentru acordarea premiului CESE PENTRU SOCIETATEA CIVILA 2014 - "Rasplatirea excelentei in initiative ale societatii civile". Premiul CESE pentru societatea civila este deschis organizatiilor societatii civile cu sediul in Uniunea Europeana si care sunt active la nivel local, national, regional sau european.


Organizatii ale societatii civile sunt orice organizatii neguvernamentale infiintate prin initiative private, ai caror membri sunt implicati activ in modelarea afacerilor publice pe baza propriilor lor preocupari si pornind de la cunostintele, capacitatile si raza lor specifica de actiune.

Acestea actioneaza in mod autonom, iar participarea in cadrul lor presupune ca cetatenii sa-si asume pe baza voluntara angajamentul de a lua parte la activitatile si eforturile unor astfel de organizatii. Aceasta definitie exclude organismele si structurile infiintate pe baza de acte legislative sau de reglementare si la care afilierea este partial sau total obligatorie.

Candidatii pentru premiu trebuie sa fie nominalizati de:

- unul sau mai multi membri ai Comitetului Economic si Social European;

- unul sau mai multe CES nationale sau institutii similare;

- una sau mai multe organizatii si retele europene ale societatii civile.

Organizatiile societatii civile europene nu se pot nominaliza singure.

Organizatii europene inseamna organizatii care au membri si asociati in mai multe state membre si care isi coordoneaza activitatile la nivel european.

Pentru a se asigura transparenta deplina a procedurii de nominalizare si de selectie, membrii juriului nu au dreptul sa nominalizeze candidati pentru premiu.

Scopul premiului acordat anual este recompensarea si incurajarea initiativelor concrete si a realizarilor organizatiilor societatii civile care au contribuit in mod semnificativ la promovarea identitatii si integrarii europene.

Obiectivul general al premiului este de a sensibiliza opinia publica cu privire la contributia pe care o pot aduce organizatiile societatii civile la crearea unei identitati si a unei cetatenii europene, sprijinind astfel valorile comune care stau la baza integrarii europene.

copul premiului acordat anual este recompensarea si incurajarea initiativelor concrete si a realizarilor organizatiilor societatii civile care au contribuit in mod semnificativ la promovarea identitatii si integrarii europene.

Obiectivul general al premiului este de a sensibiliza opinia publica cu privire la contributia pe care o pot aduce organizatiile societatii civile la crearea unei identitati si a unei cetatenii europene, sprijinind astfel valorile comune care stau la baza integrarii europene.

Tema specifica a Premiului CESE pentru societatea civilă pe 2014 este "Integrarea romilor"

De-a lungul anilor, Uniunea Europeană și organizațiile internaționale precum Consiliul Europei și Banca Mondială au luat numeroase inițiative pentru a îmbunătăți situația romilor, cea mai mare minoritate etnică din Europa. Totuși, populația romă rămâne, în mare parte, exclusă din punct de vedere social. În ciuda statutului de cetăţeni ai UE și în ciuda strategiilor naționale de integrare a romilor, adesea, romii trebuie să depășească obstacole culturale și socioeconomice și se confruntă, într-o mai mare măsură, cu prejudecăți și probleme de acceptare exacerbate de criza economică și de apariția particularismului, ceea ce nu este compatibil cu valorile și principiile europene. Pe de altă parte, din diferite motive, organizațiile rome par să întâmpine dificultăți în a se face auzite.

CESE doreşte ca, prin Premiul pentru societatea civilă pe 2014, să răsplătească inițiativele desfăşurate de organizaţii ale societăţii civile înregistrate oficial și/sau de persoane private. Inițiativele răsplătite trebuie să urmărească îmbunătățirea incluziunii economice și sociale a romilor.

Tema ediției de anul acesta este strâns legată de activitatea noului grup de coordonare exploratoriu înființat în cadrul CESE, care urmărește o mai bună incluziune a comunităţilor rome prin inițiative ale societății civile. Din acest grup de lucru face parte si Eugen Lucan.

Eugen LUCAN a declarat: "Cred ca trebuie sa incurajam cat mai multe ONG-uri din Romania sa depuna aplicatii la CESE. Personal, eu am convingerea, ca tinand cont de proiectele de succes care se deruleaza in Romania, castigatorii ar trebui sa provina din tara noastra. Primul pas este sa sustinem si sa incurajam toate initiativele romanesti pentru a trimite aplicatiile la CESE pana pe data 15 iunie, iar restul red ca e o chestiune de jurizare. Stau la dispozitia tuturor ONG-urilor interesate".

Valoarea premiilor este de 30.000 Euro:

  • 20.000 Euro premiul I, 
  • 5.000 Euro premiul al II-lea 
  • 5 000 Euro premiul al III-lea
Aveti toate informatiile utile in ANEXE:
  •     comunicat de presa al CESE
  •     conditii de eligibilitate
  •     formularul de aplicatie pentru premiul CESE
Eugen LUCAN
Consilier CESE
eugensucces@yahoo.com
+4 0741134444
+4 0737134444

luni, 18 martie 2013

Eugen LUCAN la mitingul impotriva documentelor de sanatate cu RFID

 Vedeti de la minutul 17,30 pana la 25,30. Interventia mea la miting. Va multumesc!




http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=6Qh_gWlVk-4#!

miercuri, 12 decembrie 2012

Asociatia ANGEL la NeamtTV. Reportaj in Centrul Sfanta Teodora

Ieri a fost o zi plina:
  • eu am participat la Bruxelles la o conferinta privind integrarea copiilor strazii unde am avut o prezentare la CESE
  • colegele mele, Mirela si Ionica, au participa la sedintele Consiliului Local Tg. Neamt unde au prezentat activitatea Centrului Sfanta Teodora
  • Augustin a mers la A.P.S. Neamt petru a definitiva procedurile de raportare
  • NeamtTV a facut un reportaj la Centrul Sfanta Teodora




joi, 22 noiembrie 2012

Multumesc echipei Centrului de primire in regim de urgenta pentru persoane fara adapost Sf. Teodora-Tg. Neamt. 4 luni de activitate

Echipa Centrului Sfanta Teodora Tg. Neamt
As dori sa multumesc colegilor de la Adapostul Sf. Teodora din Tg. Neamt pentru eforturile facute si rezultatele remarcabile.
Iata cateva din realizarile la 30 octombrie 2012. Va multumesc tuturor!

Un centru de urgenta este creat. Parterul cladirii, finantat de MMSSf este finalizat in proportie de 110%. Cladirea a fost extinsa ca si conceptie datorita consultarilor pe care le-au avut cei doi parteneri (MANSARDARE). Au fost facute LUCRARI SUPLIMENTARE au fost puse pavele si a fost amenajata si curtea (suplimentare 10%). A fost realizat proiectul tehnic si au fost finalizate activitatile de constructie/renovare/reparatii, inclusiv la mansarda. In ansamblu estimam ca datorita mansardarii am atins acest obiectiv in proportie de 210% pentru ca am supraetaja si am amenajat curtea adapostului care avea initial doar parter.
Rezultate in indicatori pana la 30 OCTOMBRIE 2012:
·                    Beneficiari identificati: 202
·                    Beneficiari contactati: 202
·                    Beneficiari evaluati: 200
·                    Beneficiari eligibili: 119
·                    Benenficiari neeligibili: 10
·                    Din care 15 familii acompaniate (Iulie, Augist, Spetembrie, Ovctombrie)
·                    Beneficiari gazduiti: 34+11+22+41 = 108 (in proiectul initial au fost estimati 50 de beneficiari in 12 luni)
·                    Re/Integrari in familie/societate: 16+5+7+12= 40 (Iul, Aug, Sept, Oct=T)
·                    Contracte gazduire finalizate: 0+5+11+36=52 (Iul, Aug, Sept, Oct=Total)
·                    Rata de succes si reintegrare (calitativa): 37% (40 din 108)
Sesiuni de formare profesionala: 3 (formare pentru echipa de la Roznov)
Angajari profesionisti: 7 + 1 = 8 profesionisti
2 articole pozitive in presa locala (Monitorul de Neamt)
1 articol intr-un cotidian din judetul Iasi

Eugen LUCAN
Presedinte 
Asociatia ANGEL

marți, 6 noiembrie 2012

Centrul Sfanta Teodora in rezultate dupa cateva luni de functionare

As dori sa multumesc prin aceasta postare tuturor celor care ne-au ajutat sa deschidem Centrul Sf Teodora. Suntem dupa cateva luni de activitate si acestea sunt rezultatele la 31 septembrie 2012. Echipa lucreaza acum la evaluarea statisticilor pentru pana la data de 31 octombrie 2012.
  • Un adapost de urgenta este creeat. El a fost extins ca si conceptie datorita consultarilor pe care le-au avut cei doi parteneri (MANSARDARE).
    Centrul Sfanta Teodora din Targul Neamt, Asociatia ANGEL

  • A fost realizat proiectul tehnic si au fost finalizate activitatile de renovare/reparatii. 
  • Parteneriatul a fost extins. Centrul va avea si mansarda. A fost realizata o lista de asteptare cu beneficiarii eligibili pentru admisia in adapostul de urgenta. 
  • Au fost stranse documente pentru sensibilizarea populatiei. www.angel.org.ro este creat si este functional, va avea articole de sensibilizarea fata de fenomentul PAFA si va avea un newsletter care va fi distribuit actorilor cheie din Tg. Neamt.
  • A fost lansat un nou instrument de comunicare media - ANGELpress. 
  • Centrul e functional la parter si la mansarda este finalizat in proportie de 100%.
  • A fost realizat bransamentul la gaz metan si centrala termica a fost instalata
  • 8 locuri de munca noi creeate in Tg. Neamt
  • 8 membri in echipa de implementare sunt angajati si inscrisi la ITM in baza de date REVISAL
  • 5 participari la reuniuni privind politica UE privind fenomenul HOMELESSNESS 
  • un document privind politica HOMELESSNESS a fost redactat de Eugen LUCAN, membru in Comitetul Economic si Social European.
  • Avizul CESE SOC/408 Homelessness a fost publicat in Monitorul Oficial al UE
  • Rezultate privind beneficiarii in indicatori (pana la 31 septembrie 2012):
    • Beneficiari identificati/contactati: 113
    • Beneficiari evaluati: 111
    • Beneficiari eligibili: 80
    • Beneficiari neeligibili: 9
    • Familii fara adapost acompaniate: 8
    • Beneficiari gazduiti: 67
    • Re/Integrari in familie/societate: 28
    • Rata de succes privind reintegrarea sociala/familiala: 42%
  • Sesiuni de formare profesionala: 3
  • Angajari profesionisti: 8
  • Voluntari: 10
  • Articole in presa despre Adapostul Sf. Teodora: 2

marți, 24 iulie 2012

Centrul Sf. Teodora ocupat pe jumatate


• In doar două săptămîni au fost cazati 24 de beneficiari, iar altor sapte persoane li se oferă masa 

• Pentru a veni în sprijinul oamenilor se încearcă crearea unei baze de date cu chirii ieftine si locuri de muncă •

Centrul de primire în regim de urgentă pentru persoane fără adăpost Sfînta Teodora din Tîrgu Neamt are aproape jumătate din locuri deja ocupate, în doar două săptămîni de la deschidere. Fiind primul centru de acest tip din oras, s-au găsit rapid si beneficiari. Pînă luni, 23 iulie, numărul celor cazati a ajuns la 24, iar în alte sapte cazuri se oferă doar masa. Informatia ne-a fost oferită de Dragos Serban, coordonatorul centrului, care a precizat că mai sînt si alte persoane ce urmează să fie primite în perioada următoare, mai ales că există locuri disponibile. Centrul dispune în total de 60 de paturi, împărtite în mai multe încăperi aflate la etajul clădirii. Cei sapte membri ai personalului asigură serviciul de permanentă, astfel încît să existe supraveghere 24 de ore din 24. Aceasta si pentru descurajarea eventualilor răufăcători, avînd în vedere că a avut loc deja o spargere, înainte de deschiderea centrului, fiind furate două aspiratoare moderne. Eugen Lucan (foto), presedintele Asociatiei Angel Bucuresti, prin care se derulează proiectul, în parteneriat cu primăria, speră să găsească niste sponsorizări care să permită angajarea a una-două persoane doar pentru supraveghere pe timpul noptii. Lucan e de părere că se poate vorbi deja de rezultate bune, avînd în vedere că menirea institutiei este să ajute oamenii să trăiască din nou pe cont propriu, nu să fie dependenti de centru. „Estimez că pînă la sfîrsitul lunii iulie să avem deja 30 de beneficiari în centru. Avem deja opt persoane reintegrate, asta înseamnă cam 30% din numărul celor cazati, procentajul e foarte bun“, e de părere Eugen Lucan. Săptămîna trecută a fost la Tîrgu Neamt, pentru formarea personalului, împreună cu un coleg care a relatat experiente din Bucuresti, unde situatiile sînt mult mai dramatice. Si la Tîrgu Neamt s-au găsit cazuri deosebite, cum ar fi cel al unei familii care dormea prin cimitir, sau al alteia, cu un copil mic, care înnopta în parc. „Avem reguli de ordine interioară. Nu acceptăm consum de alcool, tigări, droguri si nu tolerăm violenta de nici un fel. De asemenea, orice tentativă de violentă la adresa personalului se sanctionează cu desfacerea pe loc a contractului de găzduire. Vrem să facem si o bază de date cu locuri de muncă si cu chirii ieftine, chiar case bătrînesti, mai dărăpănate, pe care oamenii pot să le mai renoveze, să le îngrijească“, a afirmat 
Eugen Lucan.
http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20120724&pagina=1&articol=33742

vineri, 27 mai 2011

Deschidere festiva a Centrului de Urgenta pentru Persoane fara Adapost Sf. Teodora - Tg. Neamt

Asociatia ANGEL prin presedinte Eugen LUCAN va invita sa participati la inaugurarea festiva a Centrului de Urgenta pentru Persoane fara Adapost Sf. Teodora-Tg. Neamt care va avea loc duminica ,in data de 29.05.2011, in str. Mihai Sadoveanu nr. 91 din Tg. Neamt incepand cu ora 11,30. Cu aceasta ocazie va avea loc si o ceromonie ortodoxa pentru sfintirea acestui edificiu social care va fi oficiata de Inaltpreasfintitul Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, in mica capela pictata chiar in incinta centrului. In calendarul ortodox in data de 29.05.2011 se sarbatoreste Sf. Mucenita Teodora.


Proiectul Centrul de urgenta pentru persoane adulte fara adapost Sf. TEODORA este finantat de MMFPS prin Programul de Interes National (contractul 1765) si co-finatat de Primaria Tg. Neamt.
Multumim Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Agentiei Nationale pentru Prestatii Sociale, Agentiei Judetene pentru Prestatii Sociale Neamt, primariei Tg. Neamt, partenerilor si tuturor celor care ne-au ajutat.
In cadrul acestui proiect Eugen LUCAN, Presedinte Asociatia ANGEL a initiat un aviz CESE privind Combaterea fenomenului persoanelor fara adapost prin care se va solicita Comisiei Europene un fond social de finantare europeana pentru aceste categorii sociale foarte defavorizate. Principalul partener si co-finantator al asociatiei ANGEL este Primaria orasului Tg.Neamt, reprezentata de d-nul Primar Decebal Arnautu care este si membru european al Comitetului Regiunilor. Acest parteneriat intre sectorul guvernamental si cel neguvernamental, intre reprezentantii autoritatilor publice locale si cei din sectorul ONG este o noutate in ceea ce priveste parteneriatul strategic pentru combaterea fenomenului persoanelor fara adapost ce se regaseste la nivel national si la nivelul celor doua institutii europene. Parteneriatul se reflecta holistic si prin realizarea a doua documente europene privind combaterea fenomenului persoanelor fara adapost din Europa atat de catre Comitetul Regiunilor cat si de catre Comitetul Economic si Social European.

Avizul CESE SOC/408 “Homelessness” (raportor Eugen LUCAN) il gasiti pe http://www.angel.org.ro/ si va precizam ca mai multe detalii le puteti solicita prin fax la 031-1024347 sau pe e-mail la angel_ngo2002@yahoo.com .
Va multumim si va asteptam!
Cu deosebita consideratie,
Asociatia ANGELPresedinteAsistent Social PrincipalEugen LUCAN

Finlandezii interzic fumatul in spatiile publice

Am vazut o postare po euractiv. ro
Recomandam intr-un aviz CESE cu privire la mediile fara fum de tutun ca interzicerea fumatului in SPATIILE PUBLICE SE sa fie un demers legal. Se intampla acum in Finlanda.
In timp ce Finlanda intentioneaza sa interzica complet fumatul, invitatii nostri discuta despre libertatile individuale si interesele economice in lupta impotriva tutunului. vezi dezbaterea de pe europarltv.eu . Vedeti VIDEO mai jos.
http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_22984/Reportaj-VIDEO-Razboi-impotriva-fumatorilor-Interzicerea-fumatului-vs-libertatile-individuale..html

1. Recomandări specifice

1.1 Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre”, articolul 1

1.1.1 Protecţia eficientă împotriva expunerii la fumul de tutun trebuie să se refere doar la locurile de muncă, mai ales la spaţiile închise în care nu există zone speciale pentru fumători.

1.1.2 CESE recomandă ca, în sintagma „alte spaţii publice adecvate” din articolul 8 alineatul (2) al CCCT (Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului), să fie incluse toate spaţiile publice care sunt frecventate de copii sau tineri până în 18 ani.

1.1.3 CESE solicită Consiliului să ia în considerare introducerea unui termen de adoptare mai scurt decât cei 3 ani propuşi de către Comisie. Altfel, actuala generaţie de adolescenţi din liceu, (14-18 ani) care este expusă riscului de a trece de la fumatul pasiv la cel activ, va fi abandonată scăpată din vedere.

1.2 Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre”, articolul 2

1.2.1 „Un rol esenţial îl vor avea strategiile educative şi de consiliere la nivel european în toate instituţiile de educaţie şi învăţământ.” CESE recomandă să se completeze şi să se evidenţieze foarte clar importanţa la nivel european a strategiilor educative şi de consiliere din şcoli şi licee, astfel încât fiecare copil sau tânăr să poate fi informat corect, complet şi periodic cu privire la adevărul despre tutun şi efectele sale nocive, precum şi despre efectele cancerigene ale expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA).

1.3 Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre”, articolul 3

1.3.1 Să se completeze politicile anti-fumat prin măsuri de sprijin, inclusiv:

(c) extinderea sferei de aplicare a Directivei 2004/37/CE privind expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (pentru a acoperi şi FTMA);
(d) întărirea cerinţelor referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva fumului de tutun în Directiva 89/654/CEE, care să solicite tuturor angajatorilor să se asigure că locul de muncă este o zonă unde fumatul este interzis;
(e) modificarea Directivei referitoare la substanţele periculoase (67/548/CEE) (1991), pentru a clasifica FTMA drept agent cancerigen. Aceasta ar plasa automat FTMA în domeniul de aplicare al Directivei privind expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă;
(f) se solicită statelor membre şi Comisiei să declare oficial modificarea definiţiei, din FTMA, în „fum de tutun cancerigen din mediul ambiant” – FTCMA;
(g) elaborarea de politici educative, (DG EAC şi DG SANCO) pentru educarea corectă, completă şi periodică a copiilor şi tinerilor cu privire la efectele consumului de tutun şi ale FTMA, în toate sistemele de învăţământ ale UE.

1.4 Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre”, articolul 4

1.4.1 Să se adauge la final şi „protecţia împotriva fumului de tutun în medii publice frecventate de copii şi tineri” (spaţii de joacă pentru copii în aer liber, spaţii de recreere, discoteci în aer liber sau închise, cluburi, baruri frecventate de copii sau tineri până în 18 ani, alte spaţii care le sunt destinate).

1.5 Cu privire la secţiunea „Recomandă statelor membre” articolul 6

1.5.1 Definiţia punctelor focale naţionale pentru controlul tutunului trebuie să fie completată cu textul: „… şi controlul/stoparea expunerii populaţiei la FTMA”.

2. Concluzii

2.1 CESE susţine iniţiativa Comisiei de a asigura aplicarea eficientă a articolului 8 din CCCT pentru a crea un mediu 100% fără fum de tutun, în conformitate cu Principiul 1 (articolul 6) din „Orientările” de la art. 8 din CCCT, precizate în COM(2009) 328, în anexă[1]. CESE consideră că recomandarea europeană este un instrument util în acest sens, dar nu oferă foarte multe garanţii. Dacă implementarea şi eficienţa acestui instrument se dovedesc a fi insuficiente, Comisia trebuie să propună un instrument obligatoriu în cel mai scurt timp.

2.2 CESE consideră că este necesar să se efectueze cercetări la nivel european privind atât combaterea efectelor nocive ale fumatului în rândul copiilor şi tinerilor, cât şi reducerea gradului de expunere a acestora la FTMA. Cercetările ar trebui să stabilească în rândul fumătorilor şi vârsta la care a fost fumată prima ţigară şi motivele pe care le-au avut copiii şi tinerii când au făcut această alegere, pentru a se elabora în viitor strategii şi programe eficiente.

2.3 Dat fiind faptul că PE a invitat statele membre să se angajeze să reducă fumatul în rândul tinerilor cu cel puţin 50% până în 2025, CESE consideră că este necesar să se cuantifice efectele nocive concrete ale fumatului în rândul tinerilor, pentru a formula ulterior obiective europene pentru statele membre, care să vizeze reducerea consumului de tutun în rândul tinerilor. Menţionăm că, prin aceasta, nu dorim să se înţeleagă că demersurile anti-tutun trebuie să se prelungească până în 2025, întrucât, dimpotrivă, CESE susţine urgentarea acestor măsuri, date fiind implicaţiile grave pentru sănătatea umană şi costurile uriaşe implicate.

2.4 CESE consideră că este absolut necesar să se interzică fumatul şi implicit expunerea la FTMA în locurile frecventate de copii şi tineri (grupa de vârstă 0-18 ani) – locuri de recreere: cluburi, discoteci închise, baruri, terenuri de sport, spaţii de agrement pentru copii etc. Această măsură ar putea salva o parte din actuala generaţie de copii şi adolescenţi din grupa de vârsta 15-18 ani, care sunt cei mai expuşi la riscul de a fuma şi la FTMA. Unii dintre ei aleg să fumeze prima ţigară şi se transformă din fumători pasivi în fumători activi, în general, în perioada de vârstă 15-18 ani.

2.5 CESE consideră că esenţiale sunt programele de educare şi promovare a unui mod de viaţă sănătos şi armonios în şcoli şi licee. La nivel european, copiii şi adolescenţii trebuie să aibă acces la informaţii periodice, corecte şi complete cu privire la consumul de tutun şi expunerea la FTMA, pentru a conştientiza toate riscurile asociate şi pentru a putea alege în cunoştinţă de cauză, responsabil. Aceste informaţii pot fi oferite şi în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, dar este important ca ele să fie accesibile, periodice, adaptate motivaţiei copiilor şi tinerilor, interactive şi inovatoare, pentru a le permite copiilor să îşi asume responsabilitatea pentru ei înşişi în mod liber şi pe deplin conştient.

2.6 CESE consideră că sunt necesare campanii de informare şi de educare privind stilurile de viaţă sănătoase, concepute pentru toate categoriile de vârstă şi toate grupurile sociale, pentru a le permite oamenilor să îşi asume responsabilitatea pentru alegerile lor în cunoştinţă de cauză, atât pentru ei înşişi, cât şi, dacă este cazul, pentru copiii lor.

2.7 CESE încurajează politicile şi implicarea ONG-urilor şi a societăţii civile în acţiuni destinate protecţiei împotriva expunerii la fumat şi a expunerii la FTMA, în special pentru categorii defavorizate care riscă să-şi piardă, pe lângă autonomia socială, şi autonomia personală prin agravarea stării de sănătate şi pierderea treptată a unor funcţii vitale. O protecţie specială împotriva expunerii la FTMA trebuie acordată în special copiilor defavorizaţi, ce provin din medii cu un nivel mare de expunere la fum de tutun secundar, „copiilor şi tinerilor străzii”, precum şi oamenilor străzii.

3. Context şi observaţii generale

3.1 Argumente medico-sociale cu privire la consumul de tutun şi nivelul expunerii la FTMA

3.1.1 Într-un studiu se precizează că „fiecare ţigară fumată poate scurta cu 8[2] minute viaţa celui care o fumează”. În Uniunea Europeană (UE), tutunul este cea mai importantă cauză de decese, boli şi dizabilităţi, provocând moartea a aproximativ 650 000 de persoane în fiecare an[3].

3.1.2 Fumul de tutun este un amestec toxic complex, format din peste 4 000 de substanţe, printre care substanţe toxice, precum cianură de hidrogen, amoniac şi monoxid de carbon, cât şi alte peste 50 de substanţe (69[4]) care s-au dovedit a fi cancerigene, fumatul fiind o sursă răspândită de morbiditate şi mortalitate în UE. Modificarea definiţiei din FTMA în „fum de tutun cancerigen din mediul ambiant” – FTCMA este argumentată ştiinţific.

3.1.3 Expunerea îndelungată la fumatul pasiv a fost stabilită ca fiind cauza aceloraşi boli ca şi cele cauzate de fumatul activ, inclusiv cancer la plămâni, boli cardiovasculare şi boli pediatrice.

3.1.4 Expunerea la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) poate provoca cardiopatii coronariene şi cancer pulmonar la adulţi. FTMA poate fi la originea accidentelor vasculare cerebrale, a astmului sau a bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) la adulţi[5] şi poate agrava boli preexistente, cum ar fi astmul şi BPOC[6].

3.1.5 Cercetările şi definiţiile cu privire la riscurile expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) au evoluat în timp. Termeni precum „fumatul pasiv” şi „expunerea involuntară la fumul de tutun” ar trebui evitaţi, deoarece experienţa din Franţa şi din alte ţări sugerează că sunt situaţii în care aceşti termeni sunt folosiţi pentru a sprijini poziţia potrivit căreia expunerea la fumul de tutun este „voluntară” şi deci acceptabilă. Noul context ştiinţific impune trecerea de la termenul de FTMA la FTCMA („fum de tutun cancerigen din mediul ambiant”).

3.1.6 FTMA este deosebit de dăunător pentru copii, cauzând astm, pneumonie şi bronşită, simptome respiratorii, afecţiuni ale urechii medii şi sindromul de moarte subită a sugarului[7].

3.1.7 Potrivit unor estimări prudente, 7 300 de adulţi, inclusiv 2 800 de nefumători, au decedat în 2002, în UE-25, ca urmare a expunerii la fum de tutun din mediul ambiant (FTMA) la locul de muncă. Decesul a încă 72 000 de persoane, inclusiv 16 400 de nefumători, a fost asociat expunerii la FTMA la domiciliu[8].

3.1.8 S-a dovedit că riscul de apariţie a cancerului la plămâni creşte considerabil prin expunerea la fumul de tutun în general sau la locul de muncă şi că, de exemplu, pentru angajaţii din unităţile din industria alimentară unde se fumează, riscul de îmbolnăvire de cancer la plămâni este cu 50%[9] mai mare decât pentru angajaţii care nu sunt expuşi la fumul de tutun.

3.1.9 Expunerea la fumul de tutun în timpul sarcinii poate duce la creşterea riscului de malformaţii, pierderi de sarcină, moarte fetală şi naşteri premature.

3.2 Argumente sociologice cu privire la politicile anti-fumat şi expunerea la FTMA Eurobarometru

3.2.1 Eurobarometrul arată că politicile împotriva fumatului sunt tot mai bine-venite în rândul populaţiei. Astfel, 84% din cetăţenii europeni sunt în favoarea interzicerii fumatului în birouri şi în alte locuri de muncă închise, 77%, în favoarea interzicerii fumatului în restaurante şi 61%, pentru interzicerea fumatului în baruri şi localuri.

3.2.2 Aproximativ 70% din cetăţenii UE nu fumează[10], iar studiile arată că majoritatea fumătorilor vor să se renunţe la fumat[11].

3.2.3 Conform recentului sondaj Eurobarometru privind „Atitudinea europenilor faţă de fumat”, trei sferturi din europeni sunt conştienţi că fumul de tutun reprezintă un risc pentru sănătatea nefumătorilor, în timp ce 95% recunosc că fumatul lângă o femeie însărcinată poate fi un pericol major pentru copil.

3.2.4 La sfârşitul anului 2006, se estima că 28% din angajaţii UE care lucrează în birouri sunt expuşi la FTMA zilnic la locurile lor de muncă, în timp ce, la sfârşitul anului 2008, circa 39% din lucrătorii care lucrau în baruri şi restaurate erau expuşi la FTMA. O altă cercetare recentă (2006) arată că aproximativ 7,5 milioane de lucrători din UE sunt expuşi la FTMA la locul de muncă[12].

3.2.5 Economiile europene suportă anual costuri de sute de miliarde pentru sistemele de sănătate, ca urmare a consumului de tutun. Aceste costuri sunt suportate de întreaga populaţie, şi nu de cei responsabili pentru generarea lor. Doar pentru expunerea la FTMA la locul de muncă costurile în UE 27 sunt estimate la 2,46 miliarde de euro/an[13] – costuri medicale de 1,3 miliarde euro pentru boli legate de tutun (inclusiv 560 milioane de euro pentru personalul nefumător) şi peste 1,1 miliarde de euro, costuri non-medicale legate de pierderi de productivitate (inclusiv 480 milioane de euro pentru nefumători).

3.3 Datoria de a proteja populaţia împotriva expunerii la FTMA este o formă de garantare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (dreptul la viaţă şi la standarde de sănătate)

3.3.1 Datoria de a proteja populaţia împotriva fumului de tutun, cuprinsă la articolul 8 al CCCT (FCTC) se bazează pe drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Având în vedere pericolele inhalării fumului de tutun secundar, datoria de a proteja populaţia împotriva fumului de tutun este subînţeleasă de, printre altele, dreptul la viaţă şi dreptul la cele mai înalte standarde de sănătate posibile, după cum se recunoaşte în numeroase instrumente juridice (inclusiv în Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Convenţia privind drepturile copilului, Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei şi Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale), după cum a fost încorporat expres în preambulul Convenţiei-cadru a OMS şi după cum a fost recunoscut în constituţiile multor naţiuni.

3.3.2 Datoria de a proteja persoanele împotriva fumului de tutun corespunde unei obligaţii pentru guverne de a promulga o legislaţie care să le protejeze împotriva ameninţărilor la adresa drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Această obligaţie se extinde la toate persoanele şi nu numai la anumite populaţii.

3.4 Context internaţional şi european

3.4.1 FTMA a fost clasat ca fiind un agent cancerigen pentru om de către Agenţia pentru protecţia mediului a Statelor Unite în 1993, de către Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale în anul 2000 şi de Centrul internaţional de cercetări asupra cancerului al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2002.

3.4.2 La nivel internaţional, Convenţia-cadru a OMS pentru controlul tutunului (CCCF/FCTC), semnată de 168 de părţi şi ratificată de 141 părţi, inclusiv Comunitatea Europeană, „recunoaşte că probele ştiinţifice au stabilit, în mod neechivoc, că expunerea la fumul de tutun provoacă moartea, boli şi dizabilităţi”. Convenţia obligă Comunitatea şi statele sale membre să abordeze problema expunerii la fumul de tutun în locurile de muncă interioare, transporturile publice şi spaţiile publice interioare. Articolul 8 al acesteia stabileşte o obligaţie de a oferi protecţie împotriva expunerii la fumul de tutun.

3.4.3 Strategia europeană pe 2004 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind politica de renunţare la fumat, consideră consilierea intensivă, de mai mult de 10 minute, oferită de un doctor, ca având rată de succes pentru atingerea abstinenţei pe termen lung.

3.5 Analiza de impact privind cea mai favorabilă opţiune din cele 5 variante de politici europene

3.5.1 La 30 ianuarie 2007 Comisia a lansat Cartea verde: Către o Europă fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare [COM(2007) 27 final], prin care a deschis o dezbatere publică. Cele 5 variante de politici europene sunt: 1) Statu-quo; 2) Măsurile voluntare; 3) Metoda deschisă de coordonare; 4) Recomandare a Consiliului sau a Comisiei; 5) Legislaţie obligatorie.

3.5.2 În analiza de impact, Comisia precizează că, datorită caracterului său obligatoriu, opţiunea politică 5 („Legislaţia obligatorie”), ar genera reducerile maxime de daune legate de FTMA, deoarece expunerea la FTMA este eliminată de fapt în locurile de muncă închise. Cu toate acestea, implementarea durează mai mult decât în cazul opţiunii politice 4 („recomandare a Consiliului”). Beneficiile pentru sănătate ale opţiunii 1 („nicio schimbare a stării de fapt”) ar rezulta în cea mai mică reducere a predominanţei FTMA şi a prejudiciilor aduse sănătăţii asociate acestuia. Este de aşteptat ca tendinţa anti-fumat existentă să continue, dar într-un ritm mai lent. Efectele politicilor 2 şi 3 sunt similare şi aduc doar reduceri modeste ale FTMA, în comparaţie cu opţiunea 1 („Statu-quo”). Măsura 3 (implementarea „metodei deschise de coordonare”) poate fi lentă şi nepotrivită tratării unei probleme ca FTMA. Impactul opţiunii 4 („recomandare a Comisiei”) ar fi limitat de faptul că poate să nu creeze un sentiment de angajare în rândul statelor membre. Este de aşteptat ca opţiunea politică 4 să aibă beneficii mai mari pentru sănătate datorită efectului de proprietate (ownership effect). De asemenea, este de aşteptat ca impactul să se materializeze relativ repede.

4. Grupurile-ţintă cele mai vulnerabile la expunerea la FTMA şi strategii de rezolvare

4.1 Cele mai vulnerabile grupuri la expunerea la fum de tutun din mediul ambiant sunt: copiii, tinerii, şomerii, categoriile defavorizate, lucrătorii din industria hotelieră şi restaurante.

4.2 Problema expunerii la FTMA trebuie abordată cauzal în corelaţie cu consumul de tutun şi cu specificitatea grupului ţintă. 80% din cetăţenii europeni care fumează au declarat că fumează şi acasă. Strategiile de diminuare a consumului de tutun şi a expunerii la FTMA ar trebui să vizeze în special copiii, tinerii şi părinţii.

4.3 31% din cetăţenii UE în vârstă de 15 ani sau mai în vârstă spun că fumează (26% fumează zilnic, iar 5%, ocazional[14]). Rata fumatului în rândul copiilor creşte foarte repede de la vârsta de 11 ani. Nivelurile foarte înalte de fumat raportate înainte de a atinge vârsta de 18 ani sprijină ideea potrivit căreia fumatul este indus când tinerii sunt încă minori[15]. Eurobarometrul nu face vreo referinţă cu privire la prima ţigară fumată, dar în unele ţări există statistici naţionale[16] care precizează că: „cele mai multe persoane au început să fumeze la vârsta copilăriei: 53% (5,5% au fumat prima dată la o vârstă sub 15 ani, 47,5% au început să fumeze prima ţigară la o vârstă cuprinsă între 15 şi 19 ani)”. Peste jumătate din bărbaţii care fumează (51,4%) au început să fumeze de la o vârstă cuprinsă între 15-19 ani. O parte din cele mai vulnerabile categorii sociale, copiii străzii, au fumat prima ţigară la o vârstă mai mică de 5 ani[17]. Viaţa în stradă, în special pentru categorii defavorizate de copii, tineri sau adulţi, este asociată cu un grad mare de consum de tutun şi expunere la FTMA.

4.4 Spaţiile de recreere (cluburi, baruri, discoteci în aer liber, discoteci acoperite etc.) reprezintă zone în care expunerea la FTMA este foarte mare şi periculoasă atât pentru clienţi (categorii de adolescenţi, tineri etc.), cât şi pentru angajaţi (personal din industria de divertisment, hotelieră şi restaurante). O expunere de patru ore într-o discotecă echivalează cu convieţuirea cu un fumător timp de o lună[18].

4.5 E nevoie nu numai de strategii media de sensibilizare, ci şi, în primul rând, de strategii educative cu rol de prevenire. ONG-urile au promovat servicii inovatoare de informare, educaţie şi prevenire pentru copii şi adolescenţi, cu privire la riscurile consumului de tutun şi la expunerea la FTMA. Generalizarea acestor modele de bună practică prin introducerea de programe cu caracter educativ în sistemele de învăţământ, precum şi oferirea de servicii de consiliere prin reţele europene ale Birourilor de consiliere pentru cetăţeni sau prin Centrele de consiliere şcolare pentru părinţi şi copii ar constitui soluţii la nivel european. Cluburile comunitare pentru copii şi părinţi şi programele educative gen „Şcoala/Universitatea Părinţilor” reprezintă modele de bună practică ce pot ajuta la prevenirea consumului de tutun şi la diminuarea expunerii la FTMA atât la şcoală, cât şi, mai ales, în mediul familial, unde legislaţia europeană respectă viaţa privată.
[1] „Măsurile eficace de acordare de protecţie împotriva fumului de tutun, astfel cum sunt prevăzute la articolul 8 din Convenţia cadru a OMS, necesită eliminarea totală a fumatului şi a fumului de tutun într-un anumit loc sau mediu pentru a crea un mediu fără fum 100%. Nu există un nivel sigur de expunere la fumul de tutun, iar noţiuni precum o valoare limită pentru toxicitatea fumului de tutun secundar ar trebui respinse, deoarece sunt contrazise de dovezi ştiinţifice.” [COM(2009) 328 final/Anexa/Principiul 1, p. 9].
[2] Fumatul, Fundaţiile Soros, 888 Seventh Avenue, NY 10106, 1992.
[3] Tobacco or health în the European Union: Past, present and future, ASPECT Consortium, octombrie 2004.
[4] Rand Impact Assessment, RAND Corporation.
[5] Surgeon General (2006), op. cit.
[6] Foreman, M. G., D. L. DeMeo, et al. „Clinical determinants of exacerbations în severe, early-onset COPD.” European Respiratory Journal 30(6): 1124-1130.
[7] Surgeon General (2006). op. cit.
[8] The Smoke free Partnership (2006). Lifting the smokescreen: 10 reasons for a smoke free Europe, European Respiratory Society, Bruxelles, Belgia.
[9] Siegel M. Involuntary smoking în the restaurant workplace. A review of employee exposure and health effects. JAMA. 1993 Jul 28;270(4):490-3.
[10] The European Community Health Indicator no 23, "Regular Smokers":
http://europa.eu.int/comm/health/ph_information/dissemination/echi/echi_en.htm.
[11] Fong GT, Hammond D, Laux FL, Zanna MP, Cummings KM, Borland R, Ross H. The near-universal experience of regret among smokers în four countries: findings from the International Tobacco ControlPolicy Evaluation Survey. Nicotine Tob Res. 2004 Dec;6 Suppl 3:S341-51.
[12] Jaakkola M., Jaakkola J. (2006) Impact of smoke-free workplace legislation on exposure and health: possibilities for prevention. Eur Resp J; 28: 397-408.
[13] SEC(2009) 895, p. 3, punctul 2.1.2.
[14] Eurobarometru 253, martie 2009, Survey on tobacco, autor – The Gallup Organisation, Ungaria, p. 7 alin. 1.
[15] Tobacco Free Policy Review Group. (2000) Towards a tobacco free society: report of the Tobacco Free Policy Review Group. Government Publication. Stationery Office, Dublin, http://www.drugsandalcohol.ie/5337/, p. 29 alin. 1.
[16] România, Institutul Naţional de Statistică.
[17] Terapii asociate pentru integrarea copiilor străzii, Eugen Lucan, Cercetare, Diploma de Licenţă, 1996.
[18] SK. Environmental tobacco smoke exposure în public places of European cities (Expunerea la fumul de tutun din mediu în locurile publice din oraşele europene). Tob Control. 2005 Feb; 14(1):60-3.

luni, 14 februarie 2011

Eugen Lucan va provoaca sa ganditi sustenabil pentru comunitatea in care activati. Ganditi ca si cum ati avea si o investitie in economia sociala

Sunt asistent social si sunt precupat de sustenabiliattea sectorului ONG din Romania. Un sector care a adus inovatie si plus-valoare, dar care din pacate nu este respectat in totalitate de partenerii guvernamentali. Un sector in care multe organizatii colapseaza pentru ca din pacate… nu mai exista resurse.

Sutenabilitatea ONG-urilor si existenta lor in timp depind cred de cateva aspecte:
1.Dezvoltarea economiei sociale care sa asigure sustebilitatea sectorului ONG
2.O lege atractiva a sponsorizarii sectorului neguvernamental
3.Concesionarea servicilor catre ONG-uri
E putin probabil ca in conditiile in care exista criza economica, guvernul sa accepte o lege atractiva a sponsorizarii, primariile sau autoritatile locale nu vor dori sa concesioneze serviciile sociale ONG-urilor, chiar daca acestea au raporturi mai bune cost-beneficiu. Singura oportunitate de moment este economia sociala. Daca vrei sa fii sustenabil trebuie sa gandesti in termini de “economie sociala”. Trebuie sa te gandesti la o intreprindere sociala pentru orice serviciu umanitar pe care il oferi.

Sunt asistent social, dar si evaluator de proiecte sociale. Am vazut programe finantate, care “au murit” pentru ca nu au mai avut fonduri. Am invatat sa gandesc altfel si sa asociez fiecarui program o componenta sustenabila, o formula de “intreprindere sociala” care sa sustina si programele social-umanitare.

Mi-au placut programele Fundatiei Mila Crestina din Dolhasca (Presedinte Preot Saftiuc) pentru ca aveau un centru rezidential dar si o fabrica de paine, un atelier de tamplarie si o ferma pentru autointretinere.

Daca veti merge langa Piatra Neamt, in comuna Bodesti, veti vedea ca intr-un fost CAP Fundatia Sf. Ioan a facut un adapost pentru tinerii ce parasesc sistemul de ingrijire si o minifabrica de mobila si ferestre termopan cu tamplarie de lemn.Am vazut la Utrech (in Olanda) un program destinat asistentei persoanelor defavorizate care aveau si un restaurant unde puteai sa maninci , un magazin de unde puteai sa achizitionezi mici cadorui. Veniturile se reintorceau catre programele sociale ale organizatiei.Atelierele protejate sunt alte exemple de buna practica.

CRED va face in penitenciare o fabrica de paine, si o sera.

Am invatat sa gandesc in termini sustenabili, sa-mi modelez mintea in functie de oportunitile oferite de economia sociala.

•Daca aveti un centru de zi, faceti si un “after school” care sa-l sustina.
•Daca aveti un adapost pentru oamenii strazii, pastrati cateva camere si pentru a le inchiria celor care au venituri.
Va invit sa ganditi si voi in termini de “economie sociala” si sa trimiteti si voi ideile voastre. Eventual asociati in mod simplu fiecarui servicu social o intreprindere sociala.

•centru de zi - "after school"
•adapost-atelier tamplarie
•centru rezidential in mediu rural -ferma
Va multumesc !