Eugen Lucan va provoaca sa ganditi sustenabil pentru comunitatea in care activati. Ganditi ca si cum ati avea si o investitie in economia sociala

Sunt asistent social si sunt precupat de sustenabiliattea sectorului ONG din Romania. Un sector care a adus inovatie si plus-valoare, dar care din pacate nu este respectat in totalitate de partenerii guvernamentali. Un sector in care multe organizatii colapseaza pentru ca din pacate… nu mai exista resurse.

Sutenabilitatea ONG-urilor si existenta lor in timp depind cred de cateva aspecte:
1.Dezvoltarea economiei sociale care sa asigure sustebilitatea sectorului ONG
2.O lege atractiva a sponsorizarii sectorului neguvernamental
3.Concesionarea servicilor catre ONG-uri
E putin probabil ca in conditiile in care exista criza economica, guvernul sa accepte o lege atractiva a sponsorizarii, primariile sau autoritatile locale nu vor dori sa concesioneze serviciile sociale ONG-urilor, chiar daca acestea au raporturi mai bune cost-beneficiu. Singura oportunitate de moment este economia sociala. Daca vrei sa fii sustenabil trebuie sa gandesti in termini de “economie sociala”. Trebuie sa te gandesti la o intreprindere sociala pentru orice serviciu umanitar pe care il oferi.

Sunt asistent social, dar si evaluator de proiecte sociale. Am vazut programe finantate, care “au murit” pentru ca nu au mai avut fonduri. Am invatat sa gandesc altfel si sa asociez fiecarui program o componenta sustenabila, o formula de “intreprindere sociala” care sa sustina si programele social-umanitare.

Mi-au placut programele Fundatiei Mila Crestina din Dolhasca (Presedinte Preot Saftiuc) pentru ca aveau un centru rezidential dar si o fabrica de paine, un atelier de tamplarie si o ferma pentru autointretinere.

Daca veti merge langa Piatra Neamt, in comuna Bodesti, veti vedea ca intr-un fost CAP Fundatia Sf. Ioan a facut un adapost pentru tinerii ce parasesc sistemul de ingrijire si o minifabrica de mobila si ferestre termopan cu tamplarie de lemn.Am vazut la Utrech (in Olanda) un program destinat asistentei persoanelor defavorizate care aveau si un restaurant unde puteai sa maninci , un magazin de unde puteai sa achizitionezi mici cadorui. Veniturile se reintorceau catre programele sociale ale organizatiei.Atelierele protejate sunt alte exemple de buna practica.

CRED va face in penitenciare o fabrica de paine, si o sera.

Am invatat sa gandesc in termini sustenabili, sa-mi modelez mintea in functie de oportunitile oferite de economia sociala.

•Daca aveti un centru de zi, faceti si un “after school” care sa-l sustina.
•Daca aveti un adapost pentru oamenii strazii, pastrati cateva camere si pentru a le inchiria celor care au venituri.
Va invit sa ganditi si voi in termini de “economie sociala” si sa trimiteti si voi ideile voastre. Eventual asociati in mod simplu fiecarui servicu social o intreprindere sociala.

•centru de zi - "after school"
•adapost-atelier tamplarie
•centru rezidential in mediu rural -ferma
Va multumesc !

Despre Economia Sociala

Termenul de economie socială este folosit pentru a indica acele organizaţii din sectorul ‘not-profit’ şi se situează între sectorul public şi cel privat dar este diferit de ambele. Organizaţile care se încadrează în categoria economie socială sunt deseori strâns corelate de regenerarea economică şi socială profundă prin care o mare comunitate beneficiază de succesul unei organizaţii. Orice surplus financiar pe care îl obţine o organizaţie este redirecţionat pentru îndeplinirea în continuare a misiunii organizaţiei şi în ajutorul comunităţii căreia îi serveşte şi nu pentru câştigul personal al conducerii asociaţiei. Este util să ne gândim la expresia ‘economie socială’ în termenii regenerării locale economice şi sociale în loc să încercăm să o definim. În Analiza de Economie Socială publicată în 2003, Executivul Scoţian preciza că, ‘la fel cum nu există definiţie absolută pentru domeniile public şi privat pentru că există organizaţii hibrid în care nu se încadrează în nici o concepţie tradiţională, la fel nu există nici o definiţie general acceptată pentru sintagma economie socială’. În multe situaţii, definiţiile exacte s-ar putea dovedi contra-productive în încercarea lor de a ‘impune o anumită certitudine cu privire la ce anume reprezintă un aspect dinamic al unei activităţi economice’. În timp ce nu există nici o definiţie exactă a economiei sociale, totuşi există o idee care începe să devină unanim acceptată şi anume aceea că organizaţiile care acţionează în domeniul economiei sociale au anumite caracteristici de bază care sunt ilustrate în schema alăturată:

• Voluntariat managerial
• Stabilirea unui scop social
• Dimensiunea economică a unei activităţi (care sustine refinantarea dimensiunii sociale)
  
• Contribuţie non-profit
• Adapatarea in functie de nevoile specifice ale comunităţii utilizator
• Organizatiile ca factor catalizator