Eugen Lucan, membru in Comitetul Economic si Social European, anunta pe toti cei interesati ca astazi 13.05.2008 la initiativa CESE sectiunea SOC va avea loc prima intalnire de lucru cu privire la avizul SOC/311 Inovaţii referitoare la incluziunea socială.
Cadrul de lucru iniţial a fost stabilit de Înaltul Comisar pentru Solidaritate Activă împotriva Sărăciei, care a iniţiat solicitarea.
Reprezentantii societatii civile din Romania si in special ai organizatiilor care urmaresc incluziunea sociala sunt invitate sa isi exprime parerea pe www.eugen.lucan.ro Ma puteti contacta si la: la eugensucces@yahoo.com sau la 0741 134444, 0722 133935 (Lucan Eugen).Mai jos aveti varianta primara a avizului in limba romana.
Daca aveti puncte de vedere diverse si la obiect, prezentari de situatii particulare, modele de buna practica, sau materiale relevante le voi supune dezbaterii publice in CESE.
Va multumesc !
Aveti mai jos AVIZUL INITIAL
Acest document de lucru începe prin a face câteva comentarii preliminare şi sugerează o modalitate de acţiune pentru grupul de studiu.
SOC 311 Inovatii referitoare la incluziunea sociala
1. Comentarii
1.1 Motive pentru trimiteri şi situaţia de fond
1.1.1 Guvernul francez a decis să găzduiască o conferinţă referitoare la experimentarea socială în Europa, în Noiembrie, la Grenoble. Scopul acesteia este de a promova beneficiile experimentărilor ca instrument politic public, la nivel comunitar şi printre Statele Membre, în domeniul social şi, mai specific, în domeniul "incluziunii active" a mijloc de combatere a sărăciei. Conferinţa va fi folosită ca o oportunitate de a ajuta la dezvoltarea unei culturi a experimentărilor şi de a pregăti, dacă este cazul, programe care ar putea fi susţinute de Comisie. Preşedinţia cehă şi suedeză ar putea, dacă li se pare potrivit aceasta, să continue ulterior iniţiativa.
1.1.2 Aceasta înseamnă, mai întâi, dobândirea unei mai bune cunoaşteri a practicilor curente din cele 27 de State Membre în domeniul respectiv şi, în al doilea rând, evaluarea posibilităţilor de dezvoltare ulterioară a lor. Nu au fost stabilite limite referitoare la amploarea experimentelor începute sau completate în ţările UE. Ideea este de a evidenţia varietate de actori sociali (autorităţile publice, partenerii sociali, asociaţiile şi fundaţiile etc.), metodele de cooperare, cadrul legal şi măsurile practice. Obiectivul final este de a stabili bazele pentru o reţea europeană de excelenţă, care să conţină informaţii la zi cu privire la inovaţiile care au fost încercate şi testate.
1.1.3 Această trimitere este cu siguranţă corelată cu agenda viitoarei preşedinţii franceze. Dar asta nu înseamnă că a apărut aleatoriu de nicăieri sau că depăşeşte limitele politicii sociale a UE. Dimpotrivă, este departe de a fi neaşteptat. Unele experimentări sau mini-proiecte au fost prezentate în primul program anti-sărăcie al Comunităţii (1975-1980). Al doilea şi al treilea program (1985-1989 şi 1989-1994) au fost la baza dorinţei de a aduna laolaltă experienţa acumulată, deşi termenul "experimentare" nu era prezentat ca atare. În cele din urmă, noi elemente ale Tratatului de la Amsterdam şi progresele făcute de Consiliul de la Lisabona don 2000 (incluzând implementarea unei "metode deschise de coordonare" şi rapoarte reunite referitoare la bunăstarea socială) au împărtăşit cu toate dorinţa comună de a examina exemple de bune practici la nivel comunitar.
1.2 Inventarul practicilor curente de "experimentare socială"
1.2.1 Care este domeniul relevant?
1.2.1.1 S-ar putea spune că "experimentarea socială" este un concept vast şi vag. Nu este simplu de a defini scopul său larg şi complex. Conţinutul său este divers infinit. Terminologia sa este deseori esoterică şi, în cele din urmă, evaluarea rezultatelor sale este deseori foarte aproximativă (sau inexistentă) sau sub semnul întrebării.
1.2.1.2 Este adevărat că este un concept vast şi vag, în mod particular când vine vorba de crearea de politică publică. CESE a acceptat să conceapă o opinie exploratorie. Trebuie să facem cele mai mari eforturi. Subiectul este extrem de important.
2. Cum se procedează
2.1 Termenul "exploratoriu" (însemnând "preparator" sau preliminar) capătă sens aici. Iniţial, cercetările sugerează că nici un minister, autoritate locală sau regională, consiliu economic şi social naţional, partener social, reţea de asociaţii sau ONG-uri nu are documente care să se încadreze în acest domeniu.
2.2 Orar
2.2.1 Nu există prea mult timp. Pentru a fi utilă, propunerea de opinie trebuie să fie prezentată sesiunii plenare din 22 şi 23 Octombrie 2008. Va trebui discutată la întâlnirea Secţiunii SOC din 11 Septembrie 2008 şi de aceea va trebui concepută la sfârşitul lui Iunie, după măcar o întâlnire a grupului de studiu.
2.2.2 În mod evident, dată fiind vastitatea şi complexitatea subiectului, opinia concepută în acest moment va fi doar un prim pas, o bază pentru o dezvoltare viitoare, inclusiv orice posibile audieri sau vizite la proiecte care ar putea fi extinse la nivel transnaţional.
2.3 Primul nostru răspuns ar putea fi de a compila o opinie motivată referitoare la principiul experimentării sociale în sine ca instrument al politicii publice.
2.3.1 Într-adevăr, această metodă de pregătire şi acţiune îşi are oponenţii şi susţinătorii ei şi ar avea sens să începem prin a menţiona, dacă suntem cu toţii de acord, motivele pentru care îi acordăm interes, in particular următoarele:
2.3.1.1 Nimeni nu contrazice faptul că formele contemporane de sărăcie şi excluziune sunt atât de complexe încât nu mai pot fi descrise de analize şi de predicţii. Diagnozele, în particular cele realizate prin intermediul studiilor fundamentate de Uniunea Europeană, s-au îmbunătăţit în ultimii ani. Cu toate acestea, există mulţi factori necunoscuţi şi incertitudini atunci când vine vorba de soluţii. În multe ţări, politicile de acoperire implementate nu şi-au atins obiectivele. Măsurile generale provenind din teorii pre-definite s-au dovedit nepotrivite, ineficiente sau chiar depăşite sau contra-productive la puţin timp după ce au fost stabilite, datorită atât ignorării practice a cauzelor primare, a detaliilor specifice şi a legăturilor dintre problemele cărora se adresează sau eşecului de a prevedea sau detecta efecte negative in timp util. Experimentările prin natura lor ar trebui, prin intermediul observării concentrate, să faciliteze un reglaj fin şi corecţii pentru a ajuta la evitarea răspândirii implementării ideilor proaste.
2.3.1.2 Experimentarea este deseori mai bună decât adoptarea generală imediată a lucrărilor cu privire la cum să se câştige sprijinul şi entuziasmul diverşilor actori sociali locali implicaţi.
2.3.1.3 Oferă dreptul de a face greşeli fără a provoca pagube şi fără a genera în mod sistematic scepticism negativ şi opoziţie.
2.3.1.4 Folosirea experimentării ar trebui să ajute scopului metodei deschise de coordonare.
2.3.2 Cu toate acestea, înainte de a promova experimentarea socială ca instrument util de creare a politicii publice, ar fi esenţial de a specifica şi sublinia nişte condiţii necesare. Pentru aceasta, grupul nostru de studiu ar trebui să reflecte asupra unor abordări, precum cele ce urmează:
2.3.2.1 În acest caz, "experimentarea socială" este înţeleasă ca reprezentând încercări care implică în principal măsuri sau inovaţii în domenii precum:
- Plăţile de venituri,
- Instruire şi sprijin şi
- Accesul la servicii sociale de înaltă calitate.
2.3.2.2 În scopul unei analize mai potrivite, ar trebui incluse doar experimente care să includă următoarele:
- Detalii clare cu privire la cifre şi date;
- Programarea precisă a mijloacelor implementate;
- Angajamentul şi cooperarea diverşilor actori sociali: autorităţi publice, parteneri sociali, alţi actori ai societăţii civile;
- O procedură de evaluare pre-definită anunţată clar înainte de lansarea proiectului, inlcusiv studiile de impact şi implicarea experţilor de încredere;
- O evaluare a oportunităţilor de a reproduce experimentele în alte cazuri, la o scară diferită.
2.3.2.3 Grupul de Studiu va fi incapabil de a realiza un studiu aprofundat al experimentelor realizate în UE de acum şi până la vară. Cu toate acestea, ar putea, cu ajutorul Comisiei şi al principalelor reţele de ONG-uri, să creioneze o listă iniţială cu proiectele locale de "incluziune activă" susţinute de instrumente comunitare precum EQUAL şi PROGRESS, ce ar putea fi considerate inovative, şi care ar putea fi precursorii experimentărilor sociale la nivel transnaţional. Grupul de studiu ar putea să se focalizeze în particular pe exemple bune şi de succes, pentru a promova un schimb de informaţii şi de transfer de experienţă la nivel UE
2.3.2.4 Departamentele relevante ale Comisiei Europene, la întâlnirea de lucru din 2 Aprilie 2008 cu Dl. J Vignon şi cu trei din colegii săi, au căzut de acord să selecteze asemenea exemple de măsuri inovative şi să ni le transmită în timp util pentru a fi prezentate la primul grup de studiu din 13 Mai.
2.3.2.5 Între timp, a avut loc o întâlnire pe 22 Aprilie 2008 la Bruxelles, cu managementul de vârf a cinci principale reţele de ONG-uri europene active în sectorul de luptă contra excluziunii, pentru a pregăti o audiere şi o examinare a studiilor de caz.
2.3.2.6 În cele din urmă, membrilor li se cere transmită grupului de studiu orice informaţie cu privire la exemple sau experimente realizate în ţările lor, de care cunosc şi care sunt cu adevărat semnificative.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu