marți, 27 mai 2008

Dimensiunea etică şi socială a instituţiilor financiare europene

In luna martie 2008 a avut loc o audiere in cadrul grupului de studiu „Dimensiunea etică şi socială a instituţiilor financiare europene”

1. Primirea participanţilor


Dl Umberto BURANI, preşedintele grupului de studiu, le urează bun venit participanţilor. În contextul actualei crize financiare, CESE organizează această manifestare într-un moment foarte oportun. Preşedintele menţionează că primul document de lucru al raportorului a fost distribuit participanţilor. În această fază, documentul reflectă doar opinia raportorului. În urma acestei audieri, documentul va fi dezbătut de grupul de studiu cu diferite ocazii, iar mai târziu, Secţiunea pentru uniunea economică şi monetară şi coeziune economică şi socială a CESE îl va adopta şi îl va prezenta mai departe spre adoptare Adunării Plenare a CESE. Preşedintele accentuează că ordinea de zi este foarte încărcată şi îi îndeamnă pe vorbitori să se încadreze în timpul care le-a fost acordat.

Dl Edgardo IOZIA, raportor, prezintă contextul în care CESE începe această muncă importantă. Moneda euro este cotată la mult peste 1,50 USD, iar pieţele mondiale se confruntă cu o criză financiară. Această audiere oferă o posibilitate de consultare în acest context. Experţii CESE îi vor asculta pe actorii implicaţi în sectorul bancar şi în cel al asigurărilor. Se pune întrebarea în ce mod poate fi consolidată în practică dimensiunea socială şi etică. Se va pute accentul pe dimensiunea europeană, evidenţiindu-se că diversitatea este o moştenire istorică ce nu trebuie subestimată. În urma acestui eveniment, primul proiect al documentului de lucru va fi îmbunătăţit prin includerea concluziilor acestei audieri. Dl Iozia mulţumeşte secretariatului pentru munca depusă în acest proces.

2. SESIUNEA 1 – Dimensiunea etică şi socială a instituţiilor financiare europene: punctul de vedere al organizaţiilor europene privind documentul de lucru al CESE

Dl Bernard BAYOT, Asociaţia Internaţională a Investitorilor în Economia Socială (INAISE), prezintă organizaţia din care face parte, menţionând că aceasta este un investitor mondial în mediu, dezvoltare durabilă, economie socială, formare şi educaţie, sănătate, precum şi în artă şi cultură. În ceea ce priveşte documentul de lucru, în diferite state membre, unii membri INAISE beneficiază de scutire de la dispoziţiile directivei bancare şi acest lucru ar trebui să se extindă la toate statele membre UE. De asemenea, ar fi important ca statutul special al organizaţiilor membre INAISE să fie recunoscut oficial. Aceasta se referă la diferite chestiuni de reglementare şi aspecte financiare. În afară de aceasta, ar trebui să se creeze stimulente pentru o atitudine socială şi etică, termenul-cheie fiind „compensaţii financiare”.

Dl Hervé GUIDER, Asociaţia Europeană a Cooperativelor de Credit (EACB), a salutat iniţiativa CESE de a aborda acest subiect. Diversitatea şi pluralismul în sectorul financiar trebuie să fie menţinute. Accesul la serviciile financiare trebuie să fie garantat. În document, trebuie subliniate chestiunile legate de lipsa accesului la serviciile bancare. Inovarea în domeniul eticii şi responsabilităţii sociale reprezintă un alt aspect care ar putea fi evidenţiat mai mult (de exemplu, solidaritatea şi fondurile etice sau economiile comune). Un alt aspect important se referă la dezvoltarea locală. Băncile cooperatiste îşi reinvestesc fondurile pe plan local, contribuind astfel la dimensiunea teritorială care combate delocalizarea. Cadrul de reglementare din toate ţările trebuie să recunoască statutul companiilor europene pentru a evita denaturarea pieţei interne.

Dna Florence RANSON, Federaţia Bancară Europeană (EBF), a salutat iniţiativa CESE şi a subliniat că EBF reprezintă 5 000 de bănci din întreaga Europă, inclusiv bănci mai mici sau regionale. Dimensiunea etică şi socială este esenţială pentru sectorul bancar, inclusiv pentru băncile comerciale. Europa nu se află în centrul actualei crize financiare, deşi este afectată de aceasta. Criza provine din lipsa unor reglementări în SUA. Cu toate acestea, structurile de cooperare dintre autorităţile de reglementare din Europa trebuie consolidate. Sunt în curs de derulare anumite iniţiative între autorităţile de reglementare şi sectorul bancar pentru a se evita adâncirea crizei. Toţi actorii au un rol specific în asigurarea celor mai bune servicii pentru clienţi, într-un mediu foarte concurenţial. În acest sens, concurenţa şi diversitatea se îmbină. Însă angajamentul etic şi social reprezintă o chestiune orizontală şi pentru băncile comerciale existente. Responsabilitatea socială a întreprinderii este bine integrată de multe instituţii care prestează servicii financiare şi educaţia financiară este un alt domeniu în care băncile sunt foarte implicate.

Dl Chris DE NOOSE, Grupul European al Caselor de Economii (ESBG), a prezentat organizaţia din care face parte, menţionând că aceasta este o federaţie de bănci „regionale, responsabile, destinate persoanelor fizice”. El a menţionat că preocupările CESE sunt împărtăşite de ESBG. Accentul pus pe pluralism este important, însă trebuie menţinute şi condiţiile egale de concurenţă. În Europa, un procent de 90% din populaţie are acces la finanţare, datorită prezenţei acestui sector în regiuni şi datorită disponibilităţii informaţiilor. Numeroasele iniţiative şi proiecte privind „alfabetizarea financiară”, derulate de casele de economii din Europa, va contribui la mărirea acestui număr. Este important ca informaţia să nu îi copleşească pe consumatori, ci să îi ajute.

Dl Oliver ROETHIG, UNI-Europa Finance, a prezentat organizaţia din care face parte, menţionând că aceasta este un sindicat european din sectorul financiar şi reprezintă 1,5 milioane de oameni din Europa. El şi-a exprimat opinia că documentul de lucru a identificat foarte bine problema şi a accentuat că dimensiunea muncii este esenţa unui sector financiar etic şi social. Chestiunile legate de investiţiile etice, de drepturile omului şi de preocupările faţă de mediu depind de modul în care sunt aplicate de către angajaţii din acest sector. Un aspect subliniat în documentul de lucru se referă la educaţia financiară şi, în practică, funcţionarilor bancari le revine sarcina de a oferi sfaturi clienţilor, permiţând-le să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. În acest context, UNI-Europa este în favoarea diversităţii în acest sector, în ceea ce priveşte statutele diferite ale băncilor şi ale societăţilor de asigurare, inclusiv a societăţilor care, prin statut, sunt fără scop lucrativ. În contextul crizei financiare, autorităţile de reglementare trebuie să stabilească condiţiile-cadru care să asigure că investitorii respectă procedurile de evaluare mai bună a riscului.

Dl Michel GENET, Coopérative de Crédit Alternatif (CREDAL), s-a prezentat, menţionând că este reprezentant al Federaţiei Europene pentru Etică şi Alternativă (FEBEA). Federaţia numără 24 de membri din Uniunea Europeană, organizaţiile fiind de tip şi mărime foarte diferite. Federaţia a fost înfiinţată, întrucât s-a considerat că este important ca acest sub-sector să îşi unească forţele pentru forma un număr suficient de mare care să poată utiliza anumite posibilităţi pe care le oferă Europa. Obiectivele generale sunt realizarea unei economii mai umane şi contribuţia la dezvoltarea durabilă din perspectivă socială şi ecologică. Avizul CESE prezintă un mare interes pentru federaţie. Termenul „biodiversitate” folosit în document este un termen frumos care descrie foarte bine chestiunile în cauză. Pentru ca acest lucru să poată fi pus în practică, este nevoie de reglementări mai diversificate în sectorul bancar din Europa, adaptate şi la instituţiile speciale, şi care să includă stimulente financiare pentru aspectele externe pozitive care decurg din sub-sectorul bancar etic.

Dna Catherine HOCK, Asociaţia Societăţilor de Asigurare Mutuală şi a Cooperativelor de Asigurare din Europa (AISAM+ACME=AMICE), a explicat că peste 20% din piaţa europeană de asigurări este deţinută de societăţile de asigurare mutuală şi de cooperativele de asigurare. Asociaţia este foarte interesată de document, în special de punctul despre asigurările etice. Întrucât nu sunt listaţi la bursă, membrii AMICE nu sunt afectaţi de perspectiva pe termen scurt a rezultatelor trimestriale şi pot opera cu o perspectivă pe un termen mai lung, constituind astfel un factor de stabilizare pe piaţă. Studiile demonstrează de asemenea că membrii asociaţiei reuşesc mai bine decât ceilalţi actori din acest sector să îşi păstreze clienţii. De aceea, asociaţia consideră foarte important ca legislatorii de la nivel european să răspundă necesităţilor organizaţiilor mutuale. De exemplu, proiectul unui statut mutual european, care ar fi permis societăţilor din ţări diferite să fuzioneze sau să stabilească legături financiare între ele, este abandonat în cadrul pachetului privind o mai bună legiferare. Solvabilitatea II reprezintă o altă sursă de îngrijorare. Societăţile mai mici de asigurare mutuală ar putea să aibă dificultăţi în a se conforma noilor cerinţe stabilite în directivă. De aceea, este extrem de important pentru membrii asociaţiei ca principiul proporţionalităţii să fie aplicat de legislatori şi de autorităţile de control în contextul iniţiativei Solvabilitate II. În ceea ce priveşte documentul, referitor la sistemul bancar local, aceleaşi criterii pot fi aplicate şi societăţilor de asigurare mutuală, întrucât şi acestea au o bază puternică în regiuni.

A urmat o scurtă sesiune de întrebări şi răspunsuri. Dl Umberto BURANI s-a interesat de calculul economic al băncilor privind finanţarea proiectelor care sunt etice, dar nu şi viabile economic. Dl Michel GENET a răspuns că o bancă este doar un actor intermediar şi că deponentul este cel/cea care ia decizia de a investi în proiecte mai puţin rentabile. Fondurile de investiţii etice grupează astfel de produse,iar investitorii pot decide dacă le cumpără, transferând astfel resursele către astfel de proiecte. Dl Bernard BAYOT a adăugat că este în curs de punere în aplicare un proces special de control al deciziilor financiare care privesc micro-creditele, inovarea şi activităţile care se concentrează pe capitalul uman şi social. Dl Hervé GUIDER a adăugat că, în cazul cooperativelor de credit, acestea dispun de un mecanism intern de solidaritate prin care băncile din diferite regiuni îşi asumă o parte din risc (mutualizarea riscului). Dl Chris DE NOOSE a adăugat că principiul „risc mare – preţ mare” stă la baza oricărei decizii bancare. Deseori, se stabilesc baze specifice pentru a se crea un cadru instituţional care să permită mai multe abordări alternative.

3. SESIUNEA a 2-a – Diversitate şi pluralism: experienţe pozitive

Din cauza faptului că trebuia să plece mai devreme, dl Hanns-Michael HÖLZ, Deutsche Bank, a fost invitat să ia primul cuvântul şi să prezinte situaţia Deutsche Bank din Germania. Atunci când se dezbate dimensiunea etică şi socială în afacerile bancare, relaţiile cu toate părţile interesate, adică clienţi, angajaţi, acţionari şi societatea civilă, sunt cruciale. Toate băncile trebuie să prezinte credibilitate, indiferent care este profilul lor exact. În ceea ce priveşte Deutsche Bank, responsabilitatea socială a întreprinderii nu este o caracteristică suplimentară, ci una de bază, iar transparenţa şi răspunderea faţă de respectarea standardelor fac parte din acest model de afaceri. Iar acestea nu sunt doar vorbe goale, ci reprezintă şi un factor luat în calcul de agenţiile şi indicii de evaluare. Nu ar trebui să treacă neobservat faptul că Deutsche Bank oferă o serie de produse care includ, de exemplu, fondurile de micro-finanţare.

Dl Guillaume ROESCH, Crédit Agricole, a prezentat cazul sistemului „point passarelle”, elaborat de Crédit Agricole, care oferă asistenţă persoanelor aflate în dificultăţi pe care nu le pot rezolva singuri (adesea afectaţi de şomaj, boală sau divorţ). Sistemul „point passarelle” a fost creat în 1998, separat de agenţiile bancare. Astăzi, harta Franţei este acoperită din ce în ce mai mult de filiale la care există un „point passarelle”. Nu există nicio activitate comercială în acest sistem. Abordarea este umană şi accentuează educaţia oferită gratuit persoanelor, pe baza valorilor fundamentale ale cooperativelor de credit. Serviciul prestat nu este doar de tip bancar, ci include şi chestiuni precum consilierea privind administrarea unui buget mic, rezolvarea chestiunile juridice etc. Sunt ascultate doleanţele oamenilor şi se propun soluţii cuprinzătoare. Consilierii sunt voluntari care nu sunt plătiţi, adesea persoane care în trecut au folosit sistemul cu succes. Rata succesului este înaltă. După două luni, 60% dintre persoane reuşesc să depăşească cele mai mari dificultăţi generate de situaţia lor. Crédit Agricole consideră că „point passarelle” contribuie în mod real la dezvoltarea economică şi socială din regiuni.

Dna Catherine BOITEUX PELLETIER, Grupul AXA, a prezentat chestiunea micro-asigurării, care se încadrează în eforturile Grupului AXA privind dezvoltarea durabilă şi responsabilitatea socială a întreprinderii. Aceasta se referă la nevoile de asigurare ale micro-întreprinzătorilor. Chestiunile şi dificultăţile sunt legate de o dimensiune complicată a preselectării riscurilor şi de neutralizarea acestora prin mutualizarea riscului. AXA oferă micro-asigurări printr-o abordare comercială, un model de profitabilitate pe termen lung marje reduse. Produsele variază de la asigurarea împotriva daunelor la asigurarea de sănătate. În ţările în curs de dezvoltare (de exemplu, în Maroc sau în India), printre obiective se numără şi dezvoltarea pieţei. Pieţele naţionale s-ar putea dezvolta mai mult dacă întregul cadru de reglementare ar fi simplificat. Instituţiile de micro-finanţare se ocupă şi de relaţia cu clienţii. Produsele sunt standardizate şi toate riscurile sunt asigurate, atât pentru întreprinzătorul care tocmai îşi lansează afacerea fără a avea altceva decât ideea, cât şi pentru microîntreprinderile care dispun deja de sediu (de exemplu, frizerie, florărie etc.).

Dl Michel GENET, Coopérative de Crédit Alternatif (CREDAL), a prezentat CREDAL, o cooperativă de credit înfiinţată acum 23 de ani în contextul în care băncile belgiene investeau în Africa de Sud, ceea ce se considera că susţine regimul de apartheid. CREDAL are 1 400 de membri, persoane şi instituţii, dintre care 25% nu doresc niciun beneficiu financiar din investiţia lor. Totuşi, pentru marea majoritate, se plătesc compensaţii pentru inflaţie. Aproape 10 millioane EUR sunt investite în credite sociale (ajutor pentru persoanele cu handicap, reintegrare pentru şomerii de lungă durată etc.), în micro-credite (pentru lansări de afaceri fără acces la serviciile bancare, de obicei din cauză că, pentru micro-credite, costurile tranzacţiilor sunt prea mari) şi în credite pentru consum (pentru persoanele sărace care nu obţin credite de la alte bănci). Chestiunea esenţială este legată de problema compensaţiilor financiare care se pot obţine prin sistemul de reglementare pentru costurile mari ale tranzacţiilor în acest segment de piaţă.

Dna Inés GARCÍA-PINTOS BALBÁS, Confederaţia Caselor de Economii Spaniole (CECA), a prezentat modelul de guvernanţă al caselor de economii spaniole, care deţin în Spania o cotă de piaţă de aproape 41%. Ea a explicat că aceste case de economii funcţionează în aceleaşi condiţii ca băncile comerciale şi sunt instituţii care urmăresc un profit maxim. Din punct de vedere juridic, aceste case de economii sunt fundaţii private cu o puternică implicare locală. Casele sunt administrate de o adunare formată din clienţi, administraţia locală, fondatori, angajaţi, guverne regionale şi asociaţii de interes general. În calitate de instituţii care urmăresc un profit maxim, trăsătura distinctă a caselor de economii din Spania o reprezintă modul în care este utilizat profitul, aproape 25% din acesta fiind utilizat pentru „acţiuni sociale” (în spaniolă, „obra social”), adică petrecerea timpului liber şi cultură, asistenţă socială şi medicală, educaţie şi cercetare, patrimoniu istoric şi natural. În 2006, aceasta a însemnat peste 1,5 miliarde EUR, de obicei plătiţi sub formă de micro-credite în condiţii favorabile. Datele despre acest segment de piaţă arată că acest model de afaceri are succes.

Dl Juan LOPEZ, Federcasse, s-a referit la cooperativele italiene de credit şi a menţionat că acestea se adresează doar membrilor lor, obiectivele sociale ale acestora fiind consacrate în statute. Acestea aduc beneficii concrete economiei pe plan local (sponsorizări sau cheltuieli pentru activităţile culturale şi sociale). Proximitatea (angajamentul legal de a oferi împrumuturi pe plan local), incluziunea (accesul la finanţare pentru IMM-uri şi familii, susţinerea celor nevoiaşi şi stimularea spiritului antreprenorial), dezvoltarea locală (luând în considerare dimensiunea socială, economică şi ecologică), consolidarea capacităţii instituţionale la nivel local (răspunsuri rapide şi flexibile, reţele, competenţe, capacitatea de administrare) sunt aspecte esenţiale ale acestui model. Cu toate acestea, implicarea locală este încorporată în acţiuni la nivel naţional şi chiar internaţional.

Dl Jörg REINBRECHT, UNI-Europa Finance, a informat despre aspectele importante ale sistemului financiar din Germania, din perspectiva sindicatelor. Casele de economii şi cooperativele de credit deţin peste 50% din piaţa băncilor destinate persoanelor fizice, asigurând tuturor accesul la serviciile financiare (inclusiv împrumuturi pentru întreprinderile mici, finanţare pentru lansarea unei afaceri şi sprijin pentru economiile regionale bazate pe „principiul regional”). Ele fac donaţii pentru organizaţiile sociale şi pentru evenimentele culturale, sunt unul dintre cei mai importanţi contribuabili (cele patru mari bănci comerciale nu au plătit deloc impozite în perioada 2000 – 2004!) şi menţin concurenţa în favoarea clientului. În acest context, faptul că ele nu pot fi cumpărate nu este un obstacol în calea integrării financiare europene.

Dl Franz Karl PRÜLLER, Fundaţia ERSTE, a explicat că fundaţia este acţionarul majoritar al Grupului Erste Bank şi îşi utilizează venitul din dividende pentru a sprijini programe în domenii precum cel social, cultural şi al integrării europene. Banca a fost înfiinţată cu scopul social de a oferi servicii bancare celor cărora până atunci nu li se ofereau astfel de servicii. „Die Zweite Sparkasse” este un proiect al acestei fundaţii care datează din perioada de început. În colaborare cu organizaţiile de ajutor social şi de consiliere, se oferă persoanelor „trecute pe lista neagră” un cont curent fără posibilitatea de credit. Clientul are de asemenea acces la servicii de asigurare foarte ieftine şi la un cont de economii. Angajaţii care prestează aceste servicii bancare nu sunt plătiţi; ci provin adesea de la Erste Bank.

Dl Pierre DUTRIEU, Caisse Nationale des Caisses d’Epargne (CNCE), a prezentat proiectul „Parcours Confiance – un proiect de incluziune financiară al Casei Franceze de Economii”, lansat în 2006. Scopul este combaterea excluziunii. Beneficiarii sunt persoanele fizice şi micii întreprinzători. Serviciile bancare ieftine şi adaptate nevoilor sunt oferite clienţilor vulnerabili împreună cu alte servicii colaterale privind locuinţele, căutarea unui loc de muncă şi ajutorul psihologic oferit de asistenţi sociali sau de organizaţii de caritate. Serviciile bancare pentru persoane fizice includ o analiză profundă a situaţiei, un plan de redresare, un card bancar fără posibilitatea de credit, micro-credite şi sesiuni de pregătire, de exemplu prin ateliere colective pe tema administrării bugetului şi a banilor. Există 30 de sedii pentru un număr de persoane estimat la 3 000; în 2007, au fost oferite peste 700 de micro-credite. În mod similar, au acces şi micii întreprinzători, în 20 de sedii oferindu-li-se expertiză specială. Proiectul „Parcours Confiance” este administrat ca un proiect cu echipe şi parteneri locali. Locurile de desfăşurare sunt deseori alese lângă un sediu Caisse d'Epargne, însă separat de sediile filialelor. „Parcours Confiance” nu este o bancă pentru săraci, ci un program de reinserţie. Obiectivul pentru 2010 este oferirea a 10 000 de micro-credite.

Dl Pim VAN DE WERD, ACHMEA-NL, a vorbit în numele societăţilor private de asigurare şi a prezentat rolul social al societăţilor olandeze de asigurare de viaţă şi de sănătate, şi anume rolul de partener privat în noua structură olandeză public-privat din acest sector. În timp ce guvernul asigură accesul, preţurile accesibile şi calitatea asistenţei medicale, 31 de societăţi private sunt în concurenţă pentru oferirea de servicii de asigurare medicală, de bază şi complementare, persoanelor fizice. Aceste societăţi de asigurări sunt private, cu sau fără scop lucrativ şi activează pe plan naţional, dar există şi societăţi de asigurare regionale, mai mici. Elementele sociale ale asigurării ţin de faptul că toţi sunt obligaţi să adere, este o datorie a societăţii de asigurare să accepte pe toată lumea pentru toate tipurile de asigurări, există o solidaritate deplină privind asigurarea, jumătate din prime sunt în funcţie de venit, persoanele cu un venit (foarte) mic primesc compensaţii pentru prime, societăţile de asigurare sunt compensate pentru riscurile mari prin intermediul unei scheme de egalizare a riscului finanţate public, poliţa de asigurare este pe viaţă, neputând fi întreruptă de compania de asigurare, iar persoana asigurată poate schimba societatea de asigurare (sau poliţa) în fiecare an, la orice vârstă şi în orice circumstanţă. Un alt exemplu de atitudine socială din partea societăţilor olandeze de asigurare de viaţă şi de sănătate este acceptarea şi asigurarea pe viaţă a persoanelor infestate cu virusul HIV. De asemenea, există un acord voluntar între societăţile de asigurări de sănătate şi societăţile de asigurări de călătorie. În cazul unei accidentări în străinătate, societatea de asigurare contactată prima va garanta şi va supraveghea întregul proces de tratament şi repatriere.

Dna Catherine HOCK, Asociaţia Societăţilor de Asigurare Mutuală şi a Cooperativelor de Asigurare din Europa (AISAM+ACME=AMICE), a prezentat politica de investiţii a societăţii CIS (Corporative Insurance Society), înfiinţată în 1867. Fiind singura societate cooperatistă de asigurări din Regatul Unit, CIS are o abordare investiţională care integrează consideraţiile financiare cu preocupările ecologice, sociale şi de guvernanţă, în tot procesul investiţional. CIS îndeamnă companiile să aplice standarde înalte de responsabilitate socială a întreprinderilor. Angajamentul etic specific este o chestiune care ţine de drepturile omului, de standardele sindicale şi profesionale, de impactul ecologic, de bunăstarea animalelor, de incluziunea socială etc. 70 de specialişti în investiţii efectuează o analiză specifică integrată în procesul de administrare de fonduri şi bazată pe consultarea clienţilor. Analiza include evaluarea riscului pentru societăţi din punct de vedere ecologic, social şi al guvernanţei. Proiectele recente se referă la avertizarea privind trecerea prea rapidă la biocombustibili, drepturile lucrătorilor, abuzul de orele suplimentare, combaterea comerţului ilegal cu blănuri prin internet, aprovizionarea durabilă cu ulei de palmier şi promovarea contractelor pentru energie eoliană.

Preşedintele i-a invitat pe cei prezenţi la o dezbatere generală. Dna Ildegarda FERRARRO, Federaţia Băncilor Italiene, a explicat diferite aspecte legate de incluziunea financiară a imigranţilor şi de serviciile bancare. Dl Jörg REINBRECHT a dorit să afle de ce, în exemplu austriac, „a doua casă de economii”a fost creată ca o fundaţie separată, în loc să ofere acele servicii prin banca publică principală. Dl Thomas DELAPINA, membru al CESE, a întrebat care este justificarea compensaţiilor financiare pentru atitudinea şi serviciile etice şi sociale în cazul băncilor publice care, deseori, sunt firme mari ce funcţionează ca nişte bănci comerciale. El a dorit de asemenea să ştie dacă modelul anglo-saxon de reglementare a acestui sector câştigă în importanţă în Europa.

Dl Franz Karl PRÜLLER a explicat cazul clienţilor băncii „Zweite Sparkasse” şi a precizat că aceştia nu au avut acces la alte bănci. Acestor clienţi nu sunt deserviţi nici de bănci publice, nici de bănci private, pentru că sunt trecuţi pe o listă neagră. Serviciile oferite au fost de natură temporară, în scopul reintegrării persoanelor vizate. În ceea ce priveşte compensaţiile, acestea nu sunt neapărat compensaţii financiare. Ideea de bază este că sectorul public – al cărui obiectiv politic general este binele comun – ar trebui să creeze condiţiile-cadru pentru ca acţiunea socială şi bunele exemple să predomine pe termen mediu şi lung.

Dna Inés GARCÍA-PINTOS BALBÁS a explicat că, în Spania, casele de economii nu urmăresc să ofere compensaţii pentru atitudinea socială faţă de afaceri. Responsabilitatea socială este încorporată în modelul de afaceri. De asemenea, casele de economii spaniole sunt organizaţii private care se concurează între ele. În ceea ce priveşte întrebarea referitoare la cultura bancară anglo-saxonă, nu ar trebui neglijat rolul băncilor comunitare în cadrul acestui model. Supravegherea, încrederea, transparenţa şi liberalizarea sunt elemente esenţiale ale reglementării sectorului bancar, indiferent dacă este de tip anglo-saxon sau european.

Dl Bernard BAYOT a explicat că aceste măsuri compensatorii pot însemna într-adevăr măsuri de compensare financiară. El a menţionat un exemplu din legislaţia belgiană: în ceea ce priveşte creditele pentru consum, s-a creat un fond care să rezolve problema supraîndatorării, permiţând finanţarea medierii datoriei. Un alt exemplu din legislaţia belgiană îl reprezintă posibilitatea de acces la serviciile bancare de bază prin intermediul unui fond interbancar. Actorii care oferă acces sporit la serviciile de bază sunt compensaţi din acest fond, care este de fapt alimentat de actorii care oferă acces redus.

4. Concluzia audierii

Dl Georgios DASSIS (preşedintele Secţiunii CESE pentru uniunea economică şi monetară şi coeziunea economică şi socială) a încheiat subliniind că dezbaterile interesante din cadrul acestei audieri au loc în contextul unei nesiguranţe generale a populaţiei ca urmare a repercusiunilor crizei financiare continue. El a mulţumit tuturor vorbitorilor pentru contribuţiile lor, care ilustrează diversitatea sectorului bancar şi al asigurărilor, în care fiecare actor are un rol specific. Clientul obişnuit al băncilor nu are tot timpul cunoştinţă de toate serviciile oferite. Aceasta ar putea uneori crea sentimentul că serviciile primite sunt plătite prea scump şi că bogăţia este distribuită prea inegal. În acest context, el se simte foarte încurajat de aspectele sociale şi etice ale sistemului bancar care au fost prezentate, de exemplu de faptul că profiturile obţinute de casele de economii sunt în mare parte utilizate în serviciul binelui comun. Bazându-se pe această audiere, el se aşteaptă ca CESE să adopte un aviz pe această temă, care să servească cauza pe care toţi vorbitorii au apărat-o, respectiv încurajarea şi promovarea unei dimensiuni sociale şi etice în activităţile instituţiilor financiare.

Niciun comentariu: