Desi exista o lege a concesionarii serviciilor sociale, ea nu este folosita deoarece consiliile locale prefera sa gestioneze ele fondurile adunate de la contribuabili, deseori rezultand un cost lunar mai mare pentru asistenta unui copil.
In mod discret o parte din serviciile sociale au inceput sa fie totusi contractate de catre Societatile Profesionale de Asistenta Sociala (SPAS) in baza normelor promovate de CNAS. (Colegiul National al Asistentilor Sociali).
Statul ar trebui sa constientizeze ca din punct de vedere al raportului cost/beneficiu un copil beneficiaza mult mai mult daca este ingrijit de catre o organizatie neguvernamentala sau SPAS si nu de un serviciu al unei autoritati locale. Din punctul meu de vedere autoritatile locale, judetene sau nationale ar trebui sa faca doar servicii de acreditare, concesionare, monitorizare-supervizare si strategii de dezvoltare, iar serviciile directe sa fie furnizate de catre ONG-uri sau SPAS.
Lucan Eugen propune cateva solutii:
-deblocarea procesului de evaluarea a fondurilor/finantarilor europene pentru ONG-uri prin contractarea sau angajarea de evalutori independenti sau concesionarea serviciilor de evaluare catre ONG-uri
-initiativa cetateneasca: cu 100.000 de semnaturi ONG-urile din protectia copilului ar putea initia ele un demers legislativ pentru finantarea sectorului neguvernamental sau o noua lege mai atractiva a sponsorizarii sectorului neguvernamental
-recunoasterea de catre Statul roman a contributiei organizatiilor neguvernamentale din Romania la formularea legislatiei din protectia copilului. Un prim pas ar fi validarea celor 15 membri ONG in CES Romania.
De fapt, primul pas incepe de la respec, respectul pentru contributia unui partener, sectorul neguvernamental din Romania, care a asistat milioane de familii si copii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu