How much security is too much?

Asa suna una din reclamele care invita cetatenii europeni la vot. Ne intrebam daca exista aceasta reclama inseamna ca exista si aceasta probabilitate. Ce sa insemne camerele video, amprentarea si politistul din actuala campanie europarlementara ? Daca ne invita Europa sa alegem inseamna ca acesata este realitatea ce poate fi schimbata la actualele alegeri si ca intr-un fel sau altul cei de la Bruxelles au constientizat ca drepturile omului si viata privata e o chestiune de interes. Daca s-ar fi gandit Coalitia Impotriva Statului Politienesc sa gaseasca un mesaj mai bun, altul decat acesta nu cred ca ar fi gasit.

Pe site-ul Parlamentului gasim explicatii detaliate despre cum s-a ajuns la acest mesaj, si ca au fost respinse in PE initiative care impuneau scanarea corporala la granita. Acesta nu ar fi necesara pentru identificare daca ar ramane CIP-urile. Deci in mod firesc ar trebui eliminate si toate tehnologiile RFID care invadeaza viata privata a cetateanului EU.

Pentru ce sa mergem la vot ? Poate ca pentru a convinge pe actualii candidati ca daca exista acesta reclama ar exista si aceasta probabilitate: DE A INVITA EUROPARLAMENTARII ROMANI SA SCHIMBE CEVA ACUM CAND SE MAI POATE FACE CEVA.

Din aceasta perspectiva prioritara e schimbarea Regulamentului Consiliului European (CE) nr. 2.252/20o4 este o provocare pe care o facem candidatilor romani la alegerile Euro-parlamentare.

Pana unde se poate merge si cat de mult in domeniul securitatii ?

Aici gasim ce au gandit parlamentarii pentru acesta campanie.

EUGEN LUCAN

Protectia copiilor care utilizeaza internetul

Eugen Lucan, va participa la invitatia Comitetului Economic si Social European la prezentarea publica a avizului TEN 343:Protectia copiilor care utilizea internetul, care va avea loc in data de 05.05.2009 la sediul CESE din Bruxelles. La intalnire sunt invitati membri CESE, experti si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale din Europa, reprezentanti ai sectorului de afaceri si IT, reprezentanti ai Comitetului Regiunilor. Deschiderea lucrarilor o va face domnul Mario Sepi, presedinte CESE.

La 7 aprilie 2008, in conformitate cu articolul 153 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, Consiliul a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social cu privire la: Propunerea de decizie a Parlamentului European si a Consiliului de stabilire a unui program comunitar multianual privind protectia copiilor care utilizeaza internetul si alte tehnologii de comunicar COM(2008) 106 final. La 11 martie 2008, Biroul Comitetului a insarcinat Sectiunea pentru transporturi, energie, infrastructura si societatea informationala cu pregatirea lucrarilor Comitetului pe aceasta tema.

Avand in vedere caracterul urgent al lucrarilor, Comitetul Economic si Social European a numit-o pe dna Sharma raportor general in cadrul celei de a 445-a sesiuni plenare din 28 si 29 mai 2008 (sedinta din 29 mai) si a adoptat prezentul aviz in unanimitate. Prezentam mai jos concluziile si recomandarile avizului CESE si in anexa documentul integral.

1. Concluzii si recomandari

1.1 Comitetul Economic si Social European felicita Comisia pentru activitatea deja realizata in legatura cu abordarea problemelor de protectie a copilului referitoare la „tehnologiile online [1]”, observand mai ales ca nivelul mediu de constientizare in randul populatiei a crescut datorita campaniilor realizate de partenerii sociali, in special de ONG-uri, precum si organizarii anuale de catre Comisie a „Zilei sigurantei pe internet” (Safer Internet Day).

1.2 La randul sau, CESE a elaborat numeroase avize pentru a atrage atentia asupra unor astfel de probleme [2]. De asemenea, CESE recomanda crearea unui parteneriat international care sa incurajeze:

1.2.1 schimbul de informatii la nivel international si punerea in comun a ideilor intre guverne, organele care asigura aplicarea legii, serviciile telefonice de urgenta (hotlines), institutiile bancare/financiare/gestionare de carti de credit, centrele de asistenta psihologica a copiilor care sunt victime ale abuzurilor, asociatiile pentru protectia copilului si furnizorii de servicii internet;

1.2.2 crearea unui „grup operativ” la nivelul UE sau pe plan international care sa se intruneasca trimestrial pentru a facilita schimbul de informatii, expertiza si bune practici intre partile interesate, inclusiv liniile telefonice de urgenta, organele care asigura aplicarea legii, guverne si, in special, furnizorii de servicii internet la nivel international;

1.2.3 definirea si promovarea unui model european si international de bune practici in combaterea continutului pornografic cu minori pe internet, prin utilizarea liniilor telefonice de urgenta;

1.2.4 o evaluare a tuturor liniilor telefonice de urgenta existente si viitoare din perspectiva bunelor practici acceptate la ora actuala si a performantei acestor linii in comparatie cu noile modele de bune practici;

1.2.5 rationalizarea resurselor si a viitoarei alocari de fonduri pentru acest program, ca urmare a evaluarii liniilor telefonice de urgenta;

1.2.6 participarea serviciilor telefonice de urgenta la proiectul de creare a unei baze de date europene;

1.2.7 incurajarea parteneriatelor dintre, pe de o parte, liniile telefonice de urgenta si alte organizatii interesate si autoritatile nationale care inregistreaza numele de domenii, pe de alta parte, pentru a invalida numele de domenii care incurajeaza abuzul sexual asupra copiilor sau ofera acces la acest tip de continut;

1.2.8 eforturi comune pentru ridicarea gradului de constientizare a problemelor de manipulare psihologica (grooming) si de hartuire prin internet (cyber-bullying) [3], si semnalarea acestor cazuri organismelor competente care asigura aplicarea legii si asociatiilor pentru protectia copilului, atunci cand este cazul;

1.2.9 introducerea unor proceduri pentru a-i sprijini pe analistii si lucratorii din serviciile telefonice de urgenta care se ocupa cu vizionarea imaginilor;

1.2.10 activitati de evaluare si de garantare a armonizarii legislatiilor din acest domeniu in toate statele membre;

1.2.11 infiintarea unui centru de retea la nivelul Comisiei care sa aiba rolul de asesor independent, care sa coordoneze cercetarea si sa revizuiasca implementarea programului si a recomandarilor;

1.2.12 stabilirea unei intalniri anuale a expertilor din domeniu pentru a intensifica transferul de cunostinte;

1.2.13 crearea unui Forum al tineretului pentru a asigura includerea punctelor de vedere si a experientelor copiilor si tinerilor in cercetare si in viitoarea implementare a programului;

1.2.14 utilizarea proactiva si in colaborare a surselor de finantare, cum ar fi Daphne si programele Safer Internet;

1.2.15 stabilirea unor relatii cu autoritatile SUA competente in domeniu pentru a incuraja reducerea gazduirii in SUA de site-uri web pornografice si/sau pedofile si demararea unui schimb activ de date la nivel transatlantic.

1.3 Adoptarea unei abordari de tip „parteneriat”, care sa asigure maximizarea expertizei, a difuzarii de cunostinte, a informatiilor si a finantarii. Cel mai important beneficiu al parteneriatului este asigurarea implicarii partilor si a partenerilor sociali in eforturile UE de reducere a continutului on-line ilegal si a accesului la acest continut.

sursa: Eugen Lucan www.eugen.lucan.ro
www.eesc.europa.eu

Scrisoare deschisa catre Camera Deputatilor

CATRE. Camera Deputaţilor, Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi problemele Minorităţilor naţionale, Domnului Preşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi problemele Minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor şi tuturor deputaţilor

Ref: Paşapoartele biometrice, un motiv de îngrijorare pentru cetăţenii români

Stimate domnule PREŞEDINTE,
Stimate Doamna/Stimate Domnule DEPUTAT,

Mă numesc Eugen Lucan şi sunt membru în Comitetul Economic si Social European. Ca cetăţean român şi reprezentant al României în acest Comitet am luat atitudine în sesiunile plenare CESE împotriva amprentării cetăţenilor români de etnie romă din Italia. Consider că acesta luare de poziţie publică a societăţii civile şi a guvernului trebuie păstrată şi în cazul introducerii amprentării ca element biometric în noile paşapoarte. Aş dori să supun atenţiei dumneavoastră două puncte de vedere dezbătute în CESE: AMPRENTAREA ca element biometric şi tehnologia RFID prezentată în avizul CESE TEN 293 pe care vi-l anexez integral împreună cu Procesul Verbal de aprobare a Avizului CESE/TEN 293.

AMPRENTAREA este un element biometric care conduce la Discriminarea Instituţională a tuturor cetăţenilor români, la crearea unei atmosfere de intimidare, ostilă, degradantă, umilitoare sau ofensatoare, îndreptată atât împotriva cetăţenilor de etnie romă cât şi împotriva tuturor cetăţenilor României.
1. Includerea amprentelor digitale reprezintă fără nici o îndoială o încălcare a dreptului la viaţă intimă, reglementat atât de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cât şi de Constituţia României (art. 26), precum şi Dreptul la Prezumţia de Nevinovăţie prevăzut de Rezoluţia 40/33 din 29.11.1985 a Organizaţiei Naţiunilor Unite la care România a aderat.
2. În practica judiciară a statelor comunitare amprentarea este o modalitate de a evidenţia şi de identificare a persoanelor care au săvârşit fapte penale. În noile paşapoarte biometrice se vor preleva şi amprentele digitale ale cetăţenilor români care nu au săvârşit fapte penale;
3. Statul român prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Agenţia Naţională pentru Romi într-un Comunicat se declarau îngrijorate de intenţiile autorităţilor italiene de a amprenta cetăţenii şi copiii romi de naţionalitate română din taberele de nomazi de pe teritoriul Italiei. În două situaţii SIMILARE cu privire la amprentare Statul român se comportă diferit.
4. În condiţiile în care asupra cetăţenilor români nu planează acuzaţii de natură penală, măsurile în legătură cu amprentarea din paşapoarte aruncă asupra acestora o imagine nefavorabilă de natură infracţională, încălcându-se prin aceasta pe de o parte dreptul cetăţenilor şi copiilor români la imagine, prevăzut de Convenţia Internaţională privind drepturile copilului, iar pe de altă parte dreptul la prezumţia de nevinovăţie prevăzut de Rezoluţia 40/33 din 29.11.1985 a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Amprentarea digitală de pe paşaport reprezintă fără nici o îndoială o încălcare a dreptului la viaţa intimă, reglementat atât de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cât şi de Constituţia României (art. 26)
5. Prin această lege există astfel posibilitatea de a se crea o atmosferă de intimidare, ostilă, degradantă, umilitoare sau ofensatoare, îndreptată împotriva tuturor cetăţenilor României.


În avizul CESE TEN 293 se precizează RFID nu este o tehnologie matură, astfel încât potenţialul său deplin nu este încă înţeles. Pe de-o parte, poate aduce beneficii greu de imaginat civilizaţiei noastre tehnologice, iar pe de altă parte poate reprezenta cea mai mare ameninţare cunoscută la adresa libertăţii şi a ieţii private.
Avizul CESE TEN 293 precizează: Există puternice ameninţări la adresa vieţii private şi a libertăţilor cetăţeneşti:
1. etichetele RFID pot fi aplicate în/pe obiecte şi documente fără ştiinţa persoanei care ajunge în posesia lor. Deoarece undele radio traversează silenţios şi cu uşurinţă ţesăturile, materialele plastice şi alte materiale, este posibilă citirea etichetelor RFID cusute pe îmbrăcăminte sau fixate pe obiecte din portofele, sacoşe, valize şi altele;
2. codul electronic al produsului dă posibilitatea oricărui obiecte de pe Pământ să aibă un număr de identitate propriu. Folosirea unor numere de identitate unice poate conduce la crearea unui sistem global de înregistrare a articolelor, în care fiecare obiect fizic este identificat şi asociat cu cumpărătorul sau cu proprietarul său la punctul de desfacere sau transfer;
3. instalarea RFID necesită crearea unor uriaşe baze de date, care să conţină datele de pe etichetele unice. Aceste înregistrări pot fi asociate cu date de identificare personale, în special ţinând seama de extinderea memoriilor şi a capacităţii de prelucrare a calculatoarelor;
4. etichetele pot fi citite de la distanţă, nelimitându-se la raza vizuală, de către dispozitive de citire care pot fi încorporate invizibil în aproape orice mediu în care se adună mai multe persoane. Dispozitivele pot fi încorporate în dale de podea, ţesute în covoare, mascate în cadrul uşilor sau ascunse în sertare, ceea ce face practic imposibil ca o persoană să ştie când este scanată;
5. dacă identitatea personală este asociată cu numerele unor etichete RFID unice, persoana poate fi localizată sau i se poate elabora profilul fără ca aceasta să ştie sau să-şi dea consimţământul;
6. se poate imagina o lume în care dispozitivele de citire RFID formează o reţea globală omniprezentă. O astfel de reţea nu ar avea nevoie de dispozitive peste tot. Sistemul din zona de circulaţie cu taxă din Londra poate localiza toate autovehiculele care intră în perimetrul central cu relativ puţine camere, strategic amplasate. În acelaşi mod, se poate construi o reţea de dispozitive de citire a etichetelor RFID strategic amplasate. Acest lucru nu trebuie permis.

Ţinând cont de aceste argumente vă solicit SĂ RESPINGEŢI şi să nu daţi avizul acestei Comisii pentru promulgarea OG nr. 207/2008, pentru că se pot crea premizele încălcării prezumţiei de nevinovăţie a tuturor cetăţenilor români, se încalcă Dreptul la viaţa intimă şi privată reglementat de art. 26 din Constituţie, Dreptul la siguranţa persoanei consacrat de art.23 al.2 din Constituţie, Dreptul la libera circulaţie - Protocolul 4 al.2 din C.E.D.O. si art.25 din Constituţia României, Dreptul la demnitate al fiinţei umane, se încalcă Protecţia datelor cu caracter personal - Art. 8 din Carta drepturilor fundamentale U.E., Dreptul la libertatea conştiinţei - Art. 29 alin. 1 din Constituţia României.

Vă mulţumesc,

Cu deosebită consideraţie,
Eugen Lucan


Membru CESE
Preşedinte Asociaţia ANGEL

Coalitia impotriva statului politienesc

Aveti mai jos o descriere a obiectivelor, rezultatelor si beneficiarilor actiunilor realizate de societatea civila organizata prin Coalitia Impotriva Statului Politienesc.

Descriere:
Promotorii acestui program caruia i s-a alaturat si Asociatia ANGEL sunt Asociatia Adevar si Dreptate, Biroul de Avocatura Mihai Rapcea si Asociatia Civic Media. Coalitia Impotriva Statului Politienesc este o organizatie fara personalitate juridica, deschisa tuturor persoanelor si asociatiilor dispuse sa apere Constitutia tarii si drepturile fundamentale ale cetatenilor romani.
Coaliatia s-a nascut pentru stoparea masurilor adoptate de stat pentru Controlul Total al populatiei, vizand in special: 1) obligativitatea introducerii cipurilor biometrice in toate documentele de identitate, contrar Articolului 23 din Constitutia tarii - Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile - respectiv a Articolului 29 - Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma - si 2) Legea privind inregistrarea si inmagazinarea tuturor comunicatiilor electronice personale ale cetatentilor Romaniei, contrar Articolului 28 din Constitutia tarii - Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil - astazi, 21 ianuarie 2009. Din aceste considerente s-a constituit Coalitia Impotriva Statului Politienesc.
Coalitia Impotriva Statului Politienesc este o organizatie fara personalitate juridica deschisa tuturor persoanelor si asociatiilor dispuse sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor romani.

Parteneri:
Asociatia Adevar si Dreptate, Asociatia Victimelor Mineriadelor, Asociatia Civic Media, Asociatia ANGEL,Asociatia Pentru Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor (APADAR), Grupul Independent pentru Democratie, Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice, Asociatia Civica Dreptate din Hunedoara.

Scop:
Stoparea tuturor actiunilor statului pentru controlul total al populatiei. Preverirea oricaror actiuni ce vizeaza ingradirera de catre institutiile statului a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani. Prevenirea oricaror forme de control a populatiei si prevenirea formelor de discriminare institutionala realizata de catre Statul Roman.

Beneficiari: Toti Cetatenii din Romania.

Rezultate:

• o coalitie este realizata;
• doua petitii on-line cu peste 35.000 de semnaturi: http://www.petitiononline.com/NU666/petition.html - intial in primele zile cu peste 10.000 de semnatari - si la "Petitia impotriva (si pentru abolirea) legii nr. 298/2008 (privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii…) http://www.petitieonline.ro/petitie-p37662052.html - initial cu peste 15.000 de semnatari, ambele in crestere vertiginoasa.
• un miting de protest in fata Patriarhieie Romane la care au participat peste 300 de cetateni duminica, 1 Februarie 2009, intre orele 12.30 si 14.30, in Bucuresti, la Crucea de la poalele Dealului Patriarhiei, in Piata Unirii.
• un miting de protest in fata Guvernului miercuri, 4 Februarie 2009, intre orele 12.30 si 14.30, in Bucuresti, Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului Romaniei, un memoriu depus semnat de peste 10.000 de cetateni romani;
• 1 mars si 1 miting de protest realizat in data de 07.03.2009 pe traseul Piata Universitatatii-Patriarhie la care au participat peste 1000 de cetateni romani;
• 1 actiune in instanta formulata de Asociatia Adevar si Dreptate si Cabinetul de Avocatura Mihai Rapcea. Partile s-au judecat cu Statul Roman in dosarul 543/2/2009 la Curtea de Apel Bucuresti privind suspendarea Hotararii de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 cu privire la inregistrarea datelor biometrice in noile pasapoarte
• peste 5000 de intervenienti realizate de cetatenii romani in procesul intentat Guvernului Romaniei pentru stoparea legii care urmareste introducerea pasapoartelor biometrice;
• 3 cereri de intervenitie a unor ONG-uri Asociatia Civic Media, Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice , Asociatia ANGEL in procesul intentat Guvernului Romaniei;
• o sectiune specifica cu peste 20 articole difuzate prin AngelPress realizata pe www.angel.org.ro
• un grup de discutii refuzimplant at yahoogropups.com realizat de avocat Mihai Rapcea
• 1 recurs formulat la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
• 1 interpelare adresata plenului Senatului de catre Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice. Senatorii au fost interpelati si personal prin e.mail.

20.000 Euro este Premiul CESE pentru societatea civilă organizată

Eugen Lucan membru CESE voi propune si voi sustine toate programele romanesti de valoare care au contribuit în mod semnificativ la promovarea identităţii europene. Realizările şi iniţiativele prezentate spre jurizare trebuie să aibă un caracter inovator şi să producă un efect durabil asupra percepţiei pozitive a opiniei publice despre Europa. Pentru detalii va rog sa ma contacatati la 0741134444.

Acest premiu trebuie să contribuie la o conştientizare a importantei contribuţii pe care organizaţiile societăţii civile şi societatea civilă însăşi o pot aduce la crearea unei identităţi şi a unei cetăţenii europene purtătoare de valori comune, aflate la baza construcţiei europene.

Candidaţii la premiu trebuie să fie propuşi de către:

· unul sau mai mulţi membri ai Comitetului Economic şi Social European sau
· unul sau mai multe Comitete Economic şi Sociale naţionale şi instituţii similare ale UE sau
· una sau mai multe organizaţii sau reţele europene ale societăţii civile.

Va atasez apelul facut de presedintele CESE, domnul Mario Sepi.

În atenţia membrilor
Comitetului Economic şi Social European



Stimate coleg, stimată colegă,


Am plăcerea să vă informez în legătură cu lansarea ediţiei 2009 a concursului dotat cu Premiul CESE pentru societatea civilă organizată, creat de Comitet în 2006.

Prin acordarea acestui premiu, decernat deja de două ori, Comitetul urmăreşte să recompenseze sau să încurajeze realizările şi iniţiativele concrete ce contribuie în mod semnificativ la promovarea identităţii şi integrării europene. Aceste realizări şi iniţiative trebuie să aibă un caracter inovator şi să producă un efect durabil asupra percepţiei pozitive a opiniei publice despre Europa şi despre procesul de integrare.

Aşa cum prevăd modalităţile de acordare a premiului, doresc să vă atrag în mod special atenţia asupra faptului că puteţi, singur sau împreună cu alţi membri, să propuneţi candidaţi şi să prezentaţi respectivele candidaturi juriului de selecţie.

În acest scop, anexez la prezenta scrisoare un anumit număr de informaţii practice cu privire la posibilii destinatari ai premiului şi la modalităţile de prezentare şi termenul de depunere a dosarelor de candidatură.

Premiul va fi decernat laureaţilor în septembrie 2009.

Candidaturi vor putea fi prezentate şi de unul sau mai multe Comitete economice şi sociale naţionale şi instituţii similare, cât şi de una sau mai multe organizaţii sau reţele europene ale societăţii civile.

Aş dori să subliniez importanţa acordată acestui premiu; acesta trebuie să contribuie la o conştientizare a importantei contribuţii pe care organizaţiile societăţii civile şi societatea civilă însăşi o pot aduce la crearea unei identităţi şi a unei cetăţenii europene purtătoare de valori comune, aflate la baza construcţiei europene.

Mă bucur că pot conta pe sprijinul şi colaborarea dumneavoastră şi vă mulţumesc pentru aceasta.


Cu stimă,




Mario SEPI

MODALITĂŢI DE DECERNARE A PREMIULUI CESE 2009 PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ ORGANIZATĂ

1. Candidaţii eligibili

Pot candida la acest premiu doar organizaţiile societăţii civile care îşi au sediul pe teritoriul Uniunii Europene.

Nu pot fi luate în considerare realizările şi iniţiativele acelor instanţe publice sau organizaţii pentru care promovarea integrării sau identităţii europene reprezintă o îndatorire socială sau profesională.

2. Valoarea premiului

Valoarea premiului este de 20 000 de euro. Acesta poate fi împărţit între mai mulţi candidaţi.

3. Desemnarea candidaţilor

Candidaţii la premiu trebuie să fie propuşi de către:

· unul sau mai mulţi membri ai Comitetului Economic şi Social European sau
· unul sau mai multe Comitete Economic şi Sociale naţionale şi instituţii similare ale UE sau
· una sau mai multe organizaţii sau reţele europene ale societăţii civile.

Dosarele de candidatură transmise direct la CESE nu vor fi luate în considerare.

4. Dosarele de candidatură

Dosarele de candidatură trebuie să conţină toate informaţiile necesare juriului, în vederea:

· verificării, pe de o parte şi în ceea ce priveşte forma, a faptului că organizaţiile societăţii civile propuse răspund criteriilor stabilite şi
· pe de altă parte şi în ceea ce priveşte conţinutul, aprecierii meritelor fiecărei organizaţii a societăţii civile cu privire la obiectul premiului şi la obiectivele asociate acestuia.

Aceste dosare trebuie să includă şi următoarele informaţii:

· datele exacte ale organizaţiei (inclusiv site-ul Internet) şi ale principalilor ei reprezentanţi;
· persoana sau persoanele de contact;
· obiectivele şi activităţile principale ale organizaţiei;
· o documentaţie detaliată referitoare la obiectivele, conţinutul şi efectele realizărilor sau iniţiativelor care justifică propunerea de acordare a premiului organizaţiei respective.

În scopul facilitării bunei organizări şi desfăşurări a lucrărilor juriului, candidaturile şi întreaga documentaţie însoţitoare trebuie transmise, în măsura posibilului, în limbile franceză sau engleză.

5. Termenul de transmitere a candidaturilor

Ultima zi pentru transmiterea dosarelor de candidatură este 15 mai 2009.

6. Depunerea candidaturilor

Dosarele de candidatură trebuie depuse la Secretariatul CESE, la următoarea adresă:

Comitetul Economic şi Social European (CESE)
Unitatea pentru relaţiile cu organizaţiile societăţii civile - probleme constituţionale
Rue Belliard, 99
B - 1040 Bruxelles

sau înmânate uneia dintre persoanele următoare:

dl Patrick FÈVE (birou 4025)
dna Sophie CAVALLIN (birou 4030)
dna Myriam MEYER (birou 4027)

SOC/317 Protejarea copiilor expusi la riscul de turism sexual

Eugen Lucan, membru in Comitetul Economic si Social European, anunta pe toti cei interesati ca in data de 16.02.2009, ora 14,30 la initiativa CESE sectiunea SOC, are loc la sediul CESE din Bruxelles prima intalnire a dezbaterii privind avizul SOC/317 Protejarea copiilor expusi la riscul de turism sexual.

Aveti mai jos expunerea de motive si continutul avizului. Astept comentariile si amendamentele voastre! Va multumesc !

Dezvoltarea turismului în cursul ultimei jumătăţi de secol a fost însoţită în ultima vreme de creşterea turismului sexual implicând copii. Principalii vinovaţi pentru exploatarea sexuală a copiilor în cadrul turismului sunt deseori persoane care profită de prezenţa în altă ţară pentru a ignora tabuurile sociale care, în mod normal, le-ar dicta comportamentul.
Autorităţile UE şi statele membre, agenţiile de voiaj şi industria turismului, precum şi ONG-urile europene sunt tot mai îngrijorate de creşterea exploatării sexuale a copiilor, în interiorul şi în afara UE, şi de faptul că această exploatare se extinde din punct de vedere geografic. Toate aceste organisme doresc să elaboreze strategii comune şi să întreprindă în continuare acţiuni pentru a preveni şi a lupta împotriva acestui flagel. În cazul angajatorilor europeni, lupta împotriva prostituţiei infantile, a pornografiei infantile şi a traficului de copii în scopuri sexuale este percepută într-o măsură tot mai mare ca fiind o chestiune de responsabilitate socială a întreprinderii.
Din 2003, agenţiile de voiaj pot adera la „Codul de conduită pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale în voiaj şi turism”. Până în prezent, mai mult de 600 de societăţi comerciale din peste 30 de ţări au semnat acest cod de conduită.
În acest context, obiectivul prezentului aviz din proprie iniţiativă este i) de a atrage atenţia asupra acestei probleme, ii) de a identifica iniţiativele societăţilor comerciale, în special ale celor din sectorul agenţiilor de voiaj şi al turismului, şi acţiunile societăţii civile destinate protecţiei copiilor expuşi la riscul de turism sexual şi iii) de a formula recomandări care să contribuie la rezolvarea acestei probleme.

Avizul conţine o serie de obiective specifice, cum ar fi:
- facilitarea schimburilor de informaţii între părţile interesate şi a dezbaterilor privind acest subiect sensibil prin organizarea unei audieri bine mediatizate, care să implice actori importanţi din rândul societăţilor comerciale, reprezentanţilor politici şi ONG-urilor;
- revizuirea legislaţiei UE şi internaţionale existente în materie şi stabilirea unei liste succinte de principii sub forma unei carte care să fie aprobată de CESE, adoptată de instituţiile UE şi transmisă autorităţilor de la nivel internaţional şi unei game largi de actori de pe piaţa serviciilor de voiaj şi turism pentru ca aceştia să o poată semna;
- mobilizarea răspunderii sociale a angajatorilor (RSI) şi îmbunătăţirea cooperării acestora cu ONG-urile pe această temă;
- difuzarea bunelor practici în rândul părţilor interesate din domeniul public şi privat.
sursa: http://www.eesc.europa.eu/

SOC/317 Protejarea copiilor expusi la riscul de turism sexual

1. Recomandari

1.1 Strategia europeana pentru protejarea copiilor expusi la riscul de turism sexual, daca putem vorbi despre asa ceva, a esuat.

Persoanele care au savarsit infractiuni de natura sexuala nu trebuie sa ramana in responsabilitatea jurisdictiilor straine. In strainatate, deseori, condamnarile nu constau in pedepse cu inchisoarea. Recidivistii raman, adesea, in aceleasi tari sau calatoresc in altele pentru a evita detentia. Aceasta inseamna ca autoritatile si guvernele nationale europene nu sunt instiintate cand o persoana care a savarsit infractiuni de natura sexualarevine in Europa. Acest fapt mareste riscul pentru copiii europeni.

Trebuie sa existe o revizuire completa a gestionarii cetatenilor europeni care comit abuzuri de natura sexuala asupra copiilor atunci cand lucreaza in strainatate sau cand sunt turisti.

1.2 Masurile necesare pentru o strategie eficienta trebuie sa includa:

- Parteneriate internationale eficiente si o mai buna partajare a informatiilor.
- Dezvoltarea unor acorduri de cooperare bilaterala mai puternice cu tarile respective.
- Dezvoltarea unor echipe comune de investigatii cu alte agentii de aplicare a legii.
- Stabilirea de acorduri cu guverne din strainatate privind deportarea si insotirea infractorilor condamnati inapoi in tarile lor de origine dupa primirea sentintei si inregistrarea acestora intr-un registru al persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala.
- Revizuirea modelului MAPPA (Acorduri de Protectie Publica intre Agentii) al Regatului Unit in contextul abuzurilor impotriva copiilor.
- Revizuirea utilizarii si eficacitatii Ordinelor privind calatoriile in strainatate (FTO), din Regatul Unit, in sensul restrictionarii calatoriilor pentru persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala cu risc ridicat, sau implementarea unui model alternativ.
- Controlul prealabil si neacordarea dreptului de a lucra in strainatate persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala[1].
- Implementarea unei campanii de sensibilizare a cetatenilor la nivel european si, daca este posibil, global cu privire la raportarea si prevenirea turismului sexual cu copii. Aceasta ar trebui sprijinita prin crearea unui numar verde international, cu un mecanism de raportare online „in timp real”[2].
- Implicarea actorilor societatii civile si a partenerilor sociali in sensibilizarea si promovarea „codurilor” aflate deja in practica.
- Punerea in aplicare a unui proiect european: „Europa impotriva exploatarii sexuale a copiilor”.

1.3 In plus, Europa trebuie sa isi consolideze recomandarile privind traficul de copii

- Mentinerea tuturor drepturilor stabilite in Conventia privind Drepturile Copilului si garantarea aplicarii acestora chiar si in cazul copiilor victime ale traficului de persoane.
- Ratificarea si implementarea „Conventiei privind traficul de persoane” a Consiliului Europei, care stabileste cum trebuie tratate victimele traficului de persoane.
- Desemnarea unui „observator al traficului de persoane” - un expert independent care sa monitorizeze si sa raporteze in mod public ceea ce se intampla si care sa recomande schimbari.

2. Context

2.1 Majoritatea persoanelor care abuzeaza sexual de copii sau ii exploateaza in scopuri sexuale sunt localnici. Aceasta se intampla peste tot in lume. Thailanda este cunoscuta, probabil, in special pentru acest gen de exploatare, fara indoiala legat de prezenta trupelor militare straine in timpul razboiului din Vietnam din 1962. Astazi, turismul sexual din Thailanda face parte dintr-o industrie a sexului lucrativa bine definita, afectand atat adulti cat si copii, si care include prostitutie, producerea si distribuirea de materiale pornografice si traficul de persoane.

2.2 Totusi, in zilele noastre, acest fenomen nu se limiteaza strict la Thailanda. Madagascar, Cambodgia, India, Sri Lanka, Pakistan, Ghana si Europa de Est constituie, in prezent, destinatiile principale ale celor care comit astfel de abuzuri. Ieftinirea calatoriilor, absenta vizelor si noile tehnologii le permit infractorilor sa-iidentifice pe cei mai vulnerabili copii ai lumii. Actele pe care acestia le comit sunt adesea inregistrate digital si difuzate la nivel global. Multe ONG-uri, dintre care ECPAT[3] este cea mai cunoscuta, colaboreaza cu politia si cu industria de calatorii si turism pentru a proteja acesti copii. Totusi, mai mai sunt multe de facut pentru eradicarea acestor activitati.

2.3 Primul Congres Mondial impotriva exploatarii sexuale a copiilor in scopuri comerciale s-a desfasurat la Stockholm, Suedia, in 1996. Organizat de ECPAT, UNICEF si grupul ONG pentru Conventia privind Drepturile Copilului, congresul s-a incheiat cu adoptarea unanima a „Declaratiei de la Stockholm” si a „Planului de actiune”, prin care 122 de tari s-au angajat intr-un „parteneriat global impotriva exploatarii sexuale a copiilor in scopuri comerciale”.

2.4 Din pacate, desi s-au produs obtinut si rezultate excelente (a se vedea Anexa II), statele membre europene au esuat in ceea ce priveste protejarea celor mai vulnerabili copii, prevenirea abuzurilor comise de cetatenii europeni si onorarea angajamentelor asumate la Stockholm. S-au semnat numeroase noi legi si declaratii internationale, dar numai prin punerea in practica a acestora copiii vor fi protejati, acasa si in strainatate.

2.5 Este imposibil sa se estimeze cati copii sunt victime ale turismului sexual. Caracterul ascuns si natura criminala a abuzurilor sexuale asupra copiilor si vulnerabilitatea acestora, mai ales a celor care traiesc in saracie, fac foarte dificila colectarea de date. Turismul sexual ce vizeaza copiii este parte a fenomenului global de exploatare sexuala a copiilor in scopuri comerciale. Acesta include:

- Cumpararea si vanzarea copiilor in scopul prostitutiei.
- Abuzurile sexuale impotriva copiilor legate de pedofilie.
- Producerea de imagini continand abuzuri fata de copii si alte forme de pornografie in care sunt implicati copii.

2.6 De regula, cei care savarsesc astfel de abuzuri merg in locuri in care considera ca nu vor fi prinsi, adesea caracterizate printr-un grad scazut de educatie al populatiei, saracie, ignoranta, coruptie, apatie, neaplicarea legii sau a politicilor guvernamentale. In plus, abuzurile impotriva copiilor sunt comise si de persoane care in mod deliberat au infiintat orfelinate, proiecte pentru copii si scoli in comunitati vulnerabile, avand ca unic scop acela de a intretine comportamentul abuziv atat al lor personal, cat si al asociatilor lor. Recidivistii calatoresc dintr-o tara in alta si impiedicand detectarea prin mecanismele de gestionare a persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala.

2.7 Profesionistii care se ocupa de protectia copiilor si publicul larg dipun de cunostinte destul de reduse despre infractiunile comise in strainatate. Mass-media acopera doar cazurile senzationale sau cele care implica celebritati si se pare ca exista o lipsa de preocupare fata de numarul persoanelor care au fost acuzate de infractiuni de natura sezuala savarsite in scoli sau orfelinate din intreaga lume.

2.8 Se vorbeste prea putin despre riscul la care sunt expusi copiii europeni atunci cand infractorii se intorc. CEOP, Centrul online impotriva exploatarii copiilor, foloseste termenul potrivit de „persoane care savarsesc infractiuni de natura sexuala care calatoresc” pentru a-i descrie pe cei care calatoresc in strainatate si abuzeaza de copii. Cetatenii presupun ca, daca o persoana savarseste o infractiune in strainatate, aceasta este automat inscrisa in registrul persoanelor care au savarsit infractiuni de natura sexuala, dar acest lucru NU se intampla.

3. Traficul de copii

3.1 Copiii, atat baieti cat si fete, sunt traficati la nivel global pentru a fi supusi la o serie intreaga de forme de exploatare, incluzand abuzul sexual, prostitutia si sclavia domestica. Traficul de copii este alimentat de saracie, discriminare sexuala, lipsa de educatie si abuzuri fata de copii. Acesti copii devin victime invizibile ale sclaviei zilelor noastre.

3.2 Nu se iau suficiente masuri pentru protejarea acestor copii. Legislatia insuficienta, lipsa de fiabilitate a controalelor vamale si discrepantele intre politici si practica, toate duc la cresterea acestei forme de exploatare. S-au intocmit multe documente europene privind traficul de persoane, dar copiii necesita o atentie deosebita.

3.3 Prezentul aviz nu acopera si traficul de persoane, deoarece acesta chestiune impune o legislatie si masuri separate si trebuie tratata intr-un document de sine statator.

4. Responsabilitatea globala

4.1 Pentru toate motivele expuse mai jos, guvernele au o responsabilitate la nivel global fata de cetatenii lor pentru protejarea copiilor vulnerabili, oriunde s-ar afla acestia.

4.2 Codul global de etica pentru turism[4] stabileste un cadru de referinta pentru dezvoltarea responsabila si durabila a turismului in lume. Acesta se doreste a fi un document de actualitate. Articolul 2, alineatul (3) afirma: „Exploatarea persoanelor de orice natura, in special sexuala, mai ales a copiiilor, contrazice scopurile fundamentale ale turismului si reprezinta negarea turismului: prin urmare, in conformitate cu dreptul international, aceasta trebuie sa fie energic combatuta prin cooperarea tuturor statelor vizate si penalizata fara concesii de catre legislatiile nationale atat in tarile vizitate, cat si in cele din care provin cei care savarsesc asemenea acte, chiar si atunci cand acestea sunt comise in strainatate”.

4.3 Un principiu al justitiei trebuie mentinut la nivel international, prin urmare o persoana nu poate fi condamnata de doua ori pentru aceeasi fapta. De aceea, legea trebuie aplicata corect si procesul judiciar trebuie sa functioneze bine. Atunci cand un infractor se intoarce in tara gazda, sentinta trebuie executata in continuare sau acestuia trebuie sa i se faca un nou proces, in cazul in care se descopera fapte noi. Cooperarea internationala este, de aceea, absolut necesara.

5. Responsabilitatea Europei

5.1 Expansiunea turismului in ultimii cincizeci de ani a fost insotita, recent, de o crestere a turismului sexual implicand copii. Principalii vinovati pentru exploatarea sexuala a copiilor in cadrul turismului sunt, adesea, persoane care profita de faptul ca se afla in alta tara pentru a ignora tabu-urile sociale care, in mod normal, le-ar dicta comportamentul.

5.2 Ar trebui sa fie o rusine la nivel comunitar faptul ca europenii se afla printre cei care exploateaza sexual copii din intreaga lume. Exploatarea copiilor in cadrul turismului este o problema globala. Totusi, cetatenii europeni tin de responsabilitatea Europei, iar faptul ca acesti infractori pot fi judecati in tara de origine, pentru ca apoi sa li se permita sa calatoreasca liber in alte tari, fara monitorizare, este total inacceptabil.

5.3 La nivel european s-au luat deja unele masuri practice, cum ar fi Comunicarea Comisiei privind combaterea turismului sexual implicand copii[5], Comunicarea Comisiei, din 1999, privind implementarea de masuri pentru combaterea turismului sexual implicand copii[6], Decizia Consiliului, din 2000, privind combaterea pornografiei infantile pe Internet[7] sau Decizia Cadru a Consiliului, din 2003, privind combaterea exploatarii sexuale a copiilor si pornografia infantila[8].

5.4 Totusi, se resimte inca necesitatea unei Agentii europene care sa coordoneze toate aceste activitati, sa monitorizeze si sa evalueze statisticile, si care sa ofere recomandari practice si prompte. ONG-urile europene si internationale depun o munca excelenta in domeniul protectiei copiilor, dar nu pot inlocui sistemele de politie sau de justitie.

6. Responsabilitatea societatii civile

6.1 Societatea civila europeana are responsabilitatea de a se ridica impotriva unor astfel de infractiuni si de a actiona atunci cand exista o amenintare pentru altii - chiar daca aceasta se intampla acasa sau in strainatate, mai ales in cazul abuzurilor asupra copiilor.

6.2 Autoritatile UE si statele membre, industria turismului si calatoriilor, precum si ONG-urile europene sunt din ce in ce mai ingrijorate de cresterea exploatarii sexuale a copiilor in interiorul si in afara UE si de faptul ca aceasta exploatare se extinde din punct de vedere geografic, fara a mai mentiona riscul crescand la care sunt expusi copiii in propriile familii.

6.3 Este necesar sa se elaboreze strategii comune si sa se intreprinda actiuni viitoare de prevenire si combatere a acestui flagel. In cazul angajatorilor europeni, lupta impotriva prostitutiei infantile, a pornografiei infantile si a traficului de copii in scopuri sexuale este perceputa intr−o masura tot mai mare ca fiind o chestiune de responsabilitate sociala a intreprinderii.

6.4 Exista numeroase probleme implicate in combaterea abuzurilor sexuale impotriva copiilor si a exploatarii. Se estimeaza ca, in prezent, intre 10% si 20% dintre copii sunt abuzati sexual in Europa. Unii cetateni europeni practica turismul sexual in Europa, dar si in afara ei.

6.5 4,5% din 842 de milioane (2006) de calatori sunt turisti sexuali, iar 10% dintre acestia sunt pedofili[9]. Unii dintre ei sunt angajati europeni din toate sectoarele industriei, facand ca raspunderea sa revina nu doar agentiilor de turism si companiilor aeriene, ci si tuturor angajatorilor. Sensibilizarea angajatorilor si angajatilor este, acum, principala provocare.

6.6 In mai 2008, s-a constituit o coalitie europeana a autoritatilor, ONG-urilor si angajatorilor, reunind toate grupurile de interese angajate in combaterea difuzarii comerciale de imagini legate de abuzurile sexuale asupra copiilor pe Internet. In prezent, provocarea consta in largirea audientei si constientizarea cetatenilor cu privire la scopul problemei. Desi implicarea agentiilor de voiaj si a companiilor aeriene este foarte utila, provocarea cheie o reprezinta sensibilizarea angajatorilor cu privire la acest aspect.

6.7 Incepand din 2003, agentiile de voiaj pot subscrie la „Codul de conduita pentru protejarea copiilor impotriva exploatarii sexuale in calatorii si turism”[10]. Astazi, mai mult de 600 de companii, din peste 30 de tari, au semnat acest cod de conduita.

6.8 In Conventia sa, adoptata de catre Comitetul de Ministri la data de 12 iulie 2007, in cadrul celei de-a 1002-a reuniuni a Delegatiilor Ministrilor, Consiliul Europei a afirmat ca „fiecare parte va incuraja sectorul privat, in special sectorul informational si pe cel al tehnologiei comunicatiei, sectoarele industriei de turism si pe cel bancar si financiar, precum si societatea civila, pentru participarea la elaborarea si implementarea de politici de prevenire a exploatarii sexuale si abuzurilor sexuale impotriva copiilor si pentru implementarea normelor interne prin regulamente proprii si comune”. Prin urmare, se poate realiza un proiect european comun.

7. Obiective

7.1 Obiectivul acestui aviz din proprie initiativa este sensibilizarea cu privire la aceste chestiuni. Prin aceasta, CESE ar avea o prompta contributie cheie la promovarea schimbului de bune practici intre grupurile de interese cheie din sectorul privat si public si la cresterea sensibilizarii cu privire la acest fenomen dramatic. Se vor intreprinde urmatoarele actiuni, ca parte a prezentului aviz:

- Facilitarea si schimbul de informatii concrete intre grupurile de interese privind aceasta tema tabu si de actualitate.
- Organizarea unei conferinte la care sa participe diverse parti interesate.
- Mobilizarea grupurilor de interes europene din sectorul public si privat.
- Contributia la realizarea „Lunii impotriva turismului sexual si exploatarii copiilor”.

8. Masuri concrete

8.1 Control prealabil & interzicere. Ar trebui introdusa, in Europa, pentru persoanele care au savarsit infractiuni de natura sexuala inregistrate care doresc sa calatoreasca in strainatate o procedura de control prealabil si o procedura de interzicere, de a accesului la locuri de munca in scoli, orfelinate sau in cadrul societatilor caritabile pentru copii. In prezent, scolile din strainatate nu au niciun mecanism de verificare a candidatilor sau a profilului corespunzator al acestora de a lucra cu copii. Acest lucru reprezinta o carenta enorma in protejarea copiilor vulnerabili. Trebuie adoptate mecanisme care sa permita organizatiilor internationale inregistrate sau fortelor de ordine sa aiba acces la astfel de informatii.

Exemplu: Regatul Unit a introdus, in 2006, „Actul de salvgardare a grupurilor vulnerabile”, care pune in aplicare un mecanism, „Biroul de inregistrari penale”, prin care se asigura ca intregul personal care lucreaza cu copii este verificat, in prealabil, pentru a se putea depista orice tip de activitate infractionala din trecut.

8.2 Acorduri de cooperare bilaterala: ONG-urile din intreaga lume schimba tot mai multe informatii vitale privind persoanele care savarsesc infractiuni de natura sexuala. Acest lucru favorizeaza actiunile rapide si prompte. In mod ironic, guvernele, inglodate in birocratie si reguli de protejare a datelor, nu pot actiona prompt si lasa in sarcina ONG-urilor sa faca ceea ce fortele de ordine internationale nu reusesc. Protejarea copiilor ar trebui sa primeze intotdeauna in fata regulilor de protejare a datelor. Acordurile bilaterale incheiate intre tari sau grupuri de tari pe o baza solida in materie de drepturi si responsabilitati de protejare a copiilor, ar trebui extinse catre ONG-uri (dar controlate cu grija), care adesea pun in umbra fortele de ordine din aceste tari. Consolidarea increderii si cunoasterii intre tarile cu un cadru de cooperare dezvolta un raspuns proactiv de combatere a abuzurilor sexuale. Acest lucru ar trebui sa depaseasca faza de pregatire si capacitatile de organizare pentru a fi eficace.

Exemplu: Australia a semnat un numar de memorandumuri de intelegere (MoU) cu tari din Asia, Pacific si America de Sud. Politia Federala din Australia (AFP) sprijina eforturile fortelor de ordine, oferindu-le asistenta in domeniul investigatiilor, al medicinei legale, al legislatiei computerizate si al colaborarii internationale.

8.3 Echipe de investigatie comune si agentii nationale de aplicare a legii: Europa si statele membre au nevoie de agentii specializate, cu prioritati in domeniul protectiei copiilor, cu sfera de actiune in strainatate, cu resurse adecvate de investigare a persoanelor care savarsesc infractiuni de natura sexualacunoscute care calatoresc in strainatate sau de colectare de probe pentru aceia care isi desfasoara activitatea in strainatate.

Exemplu: SUA are o strategie specifica de a aduce infractorii americani inapoi in SUA pentru a-i proteja, in conformitate cu prevederile privind turismul sexual implicand copii cuprinse in Actul de protectie al SUA, si lucreaza cu institutiile internationale omonime.

8.4 Acorduri de deportare si insotire a infractorilor condamnati: Sistemele de raportare a proceselor sau condamnarilor intre tari nu sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca persoanele care savarsesc infractiuni de natura sexuala pot fi condamnate in strainatate, iar acest lucru sa nu fie aflat in tara de origine. Este de datoria ambasadelor si misiunilor diplomatice sa informeze tara de origine, in situatia in care acestea intra in posesia informatiei. De aici o mai mare necesitate de a incheia acorduri de cooperare bilaterale. Odata condamnati, multi infractori raman in aceeasi tara sau se muta in alta, dar nu se intorc in tara de origine, evitand astfel sa fie trecuti in registrul persoanelor care savarsesc infractiuni de natura sexuala. In cazul celor care sunt condamnati si trimisi inapoi in tara de origine, deoarece aceasta implica zboruri lungi, cu escale, infractorul poate fugi. De aici, nevoia de a apela si la insotitori in vederea aplicarea legii.

8.5 Model de Acorduri de protectie publica intre agentii (MAPPA). Este un model utilizat in Regatul Unit pentru evaluarea si gestionarea persoanelor care savarsesc infractiuni de natura sexuala din interiorul comunitatatii. Modelul implica mai multe agentii (justitie, protectie sociala, adapostire, sanatate) pentru a reduce la minim daunele grave la care sunt expusi cetatenii si pentru a asista la detectarea infractorilor recidivisti. Cadrul cuprinde patru functii de baza:

- Identificarea infractorilor.
- Schimbul de informatii relevante pentru evaluarea riscului.
- Evaluarea riscului si a daunelor grave.
- Gestionarea riscului.

MAPPA nu acopera, momentan, si cetatenii britanici care calatoresc in strainatate.

8.6 Utilizarea si eficienta Ordinelor de calatorie in strainatate (FTO): Ordinele de calatorie in strainatate pot fi utilizate de tribunale pentru a interzice persoanelor sa calatoreasca in strainatate, fie catre o anumita destinatie, fie oriunde in lume. Acest lucru se poate aplica fie pentru protejarea unui anumit copil, fie pentru protejarea copiilor in general. Aceste ordine sunt valabile pentru o perioada de timp determinata.

Exemplu: FTO au fost utilizate cu succes impotriva microbistilor huligani. Ordinele de calatorie solicita indivizilor vizati predarea pasapoartelor inainte de evenimente internationale majore. Ele nu au fost folosite in aceeasi masura si pentru persoane care savarsesc infractiuni de natura sexuala: statisticile britanice arata ca au fost redactate 3 000 de astfel de ordine pentru microbistii huligani si doar 3 pentru persoane care savarsesc infractiuni de natura sexuala!

In shimb, in 2005, guvernul Australiei a modificat „Legea australiana privind pasapoartele” pentru a permite politiei sa solicite anularea pasapoartelor persoanelor care savarsesc infractiuni de natura sexuala cu risc ridicat.

8.7 Alte masuri recomandate

- Parteneriate internationale eficiente si un mai bun schimb de informatii.
- Implementarea unei campanii europene si, daca este posibil, chiar globale de sensibilizare a cetatenilor cu privire la raportarea si prevenirea turismului sexual implicand copii. Aceasta ar trebui sprijinita prin punerea la dispozitie a unei linii verzi internationale, cu un mecanism de raportare online „in timp real”[11].

8.8 O masura foarte concreta: Proiectul european „SPUNE NU exploatarii sexuale a copiilor in Europa!”

Nu este nevoie de reinventarea rotii pentru producerea unui alt cod de conduita. Putem construi un proiect european care sa adune la un loc toate masurile deja aplicate si care sa contribuie la constientizarea problemei prin implicarea organizatiilor in combaterea exploatarii sexuale a copiilor prin simpla punere in evidenta a principalelor fapte. Un „cod” sau o „carta” adoptata deja la nivel global ar putea insoti angajamentul propus in Anexa I. Legislatii deja adoptate sau noi, daca sunt implementate in mod eficient, ar putea, de asemenea, veni in sprijinul acestei cauze.

*

* *

N.B.: Anexa I: Angajamentul „Europa impotriva exploatarii sexuale a copiilor”
Anexa II: Analiza lucrarilor statelor membre in acest domeniu (tbc).

Anexa I

Europa impotriva exploatarii sexuale a copiilor

Abuzul sexual asupra unei persoane sub 18 anieste o INFRACTIUNE oriunde in lume

Institutiile europene si partenerii sociali nu vor accepta acest lucru!

Oriunde in lume, copiii au dreptul de a creste in pace si de a fi protejati de orice forma de exploatare sexuala, fizica sau prin intermediul Internetului.

Angajament al companiei „Numele organizatiei”:

- Contribuim la o crestere economica etica si responsabila.
- Respectam si protejam drepturile copilului.
- Condamnam exploatarea sexuala a copiilor de orice natura, fizica sau prin intermediul Internetului.
- Ne rezervam dreptul de a denunta persoanele suspectate de activitati ce ar putea duce la lezarea demnitatii sau la abuz sexual asupra unei persoane sub 18 ani.

Angajatii „Numele organizatiei” se obliga:

- Sa adere la principiile companiei, enumerate mai sus, si sa respecte drepturile fundamentale in materie de protectie a copilului.
- Sa contribuie la o crestere economica etica si responsabila.
- Sa respecte si sa protejeze Drepturile Copilului.
- Sa nu furnizeze informatii sau materiale care sa conduca la o potentiala exploatare sexuala a copiilor.
- Sa informeze persoanele cu autoritate, inclusiv Politia, de activitati suspecte care ar putea conduce la punerea in primejdie sau la exploatarea sexuala a unui copil.

Angajamentul clientilor „Numele organizatiei”:

- Apreciem si respectam legislatia globala in vigoare privind protejarea copiilor impotriva exploatarii sexuale. Ne luam angajamentul sa nu ne antrenam in astfel de practici, fie fizic, fie prin intermediul Internetului, acasa, in misiuni de serviciu sau in concediu.

[1] Sfârşitul exploatării copiilor. A se vedea raportul ECPAT 2006.
[2] A se vedea„Childwise ECPAT” Australia.
[3] ECPAT - Eliminarea prostituţiei în rândul copiilor, a pornografiei infantile şi a traficului de copii în scopuri sexuale. ECPAT are un statut special consultativ în cadrul Consiliului Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ECOSOC) (sursa: ECPAT).
[4] Adoptat prin rezoluţia A/RES/406(XIII) la cea de-a 13-a Adunare Generală a Organizaţiei ONU a Turismului mondial (UNWTO) (Santiago, Chile, 27 Sept. - 1 Oct. 1999).
[5] COM(1996) 547 final.
[6] COM(1999) 262 final.
[7] Decizia Cadru a Consiliului 2000/375/JHA (JO L-138 din 9.6.2000).
[8] Decizia Cadru a Consiliului 2004/68/JHA (JO L-13 din 20.1.2004).
[9] Sursa: ACPE - Asociaţia împotriva prostituţiei în rândul copiilor.
[10] Acest cod a fost iniţiat în 1998 de către ECPAT Suedia. Este acceptat de UNICEF şi WTO. Pentru mai multe informaţii, vezi: http://www.thecode.org/.
[11] A se vedea „Childwise ECPAT” Australia.

SOC/328 si SOC 329 Tratamentul egal al femeilor şi bărbaţilor

Eugen Lucan, membru in Comitetul Economic si Social European, anunta pe toti cei interesati ca in data de 22.01. 2009 la initiativa CESE sectiunea SOC are loc la sediul CESE din Bruxelles prima intalnire a discutarii avizelor:

SOC 328 Tratamentul egal al femeilor şi bărbaţilor angajaţi intr-o activitate profesionala independenta

SOC 329 Promovarea securităţii şi sănătăţii la locul de munca in cazul lucratoarelorlor gravide care au născut de curand sau care alăptează

Aveti mai jos documentul CESE-SOC 328/329 tradus in limba romana, pe care il supun consultarii publice. Astept comentariile si amendamentele organizatiilor interesate si a membrilor activi ai societatii civile! Va multumesc !

Prin directivele propuse în comunicatele COM(2008) 636 final şi COM(2008) 637 final, Comisia urmăreşte acelaşi scop de "asigurare a drepturilor egalităţii de sex". La acest nivel, din motive logice şi practice, s-a decis să se răspundă ambelor comunicate prin intermediul următorului document de lucru.

Avizul SOC 328 si SOC 329

1. Fundamentare

1.1 Femeile joacă un rol active în societate, din punct de vedere social şi economic, deseori fără a li se recunoaşte asta, fără a fi recompensate sau a avea un statut legal. UE trebuie să se concentreze în mod specific pe realizarea Strategiei de la Lisabona şi una din modalităţile de evidenţiere este creşterea participării feminine pe piaţa forţei de muncă şi creşterea numărului de antreprenori şi în particular a femeilor.

1.2 În Martie 2006, Consiliul European a accentuat necesitatea existenţei unui echilibru între viaţa profesională şi cea privată pentru obţinerea creşterii economice, a prosperităţii şi a competitivităţii şi a aprobat Pactul European cu privire la Egalitatea de Gen[1]. În Decembrie 2007, Consiliul a cerut Comisiei să evalueze cadrul legal de susţinere a reconcilierii şi posibila nevoie de îmbunătăţire. În Martie 2008, Consiliul European a reiterat ideea că ar trebui făcute eforturi suplimentare pentru a reconcilia viaţa profesională cu cea de familie atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi[2]. Parlamentul European a cerut în mai multe ocazii îmbunătăţiri ale legislaţiei existente referitoare la lucrătoarele gravide şi la acordarea concediului parental şi măsuri de îmbunătăţire a reconcilierii vieţii profesionale, private şi de familie. Pe 21 Februarie 2008, în rezoluţia sa cu privire la viitorul demografic al Europei[3], Parlamentul a cerut Statelor Membre să adopte cele mai bune practici cu privire la mărimea concediului de maternitate şi a posibilei influenţe ale ratei natalităţii prin intermediul politicilor publice coordonate, prin crearea mediului emoţional şi material prietenos pentru familie şi copil. Într-o rezoluţie anterioară, din 27 Septembrie 2007[4], Parlamentul a îndemnat Statele Membre vină în întâmpinarea consultării cu partenerii sociale. Sunt chemate să combată discriminarea femeilor gravide pe piaţa forţei de muncă şi să asigure un înalt nivel de securitate pentru mame.

2. Comentarii Generale

2.1 Propunerea unei directive care să abroge Directiva 86/613/EEC (COM(2008) 636 final)

2.1.1 Directiva propusă acum, care să înlocuiască Directiva 86/613/EEC, urmăreşte să se refere la deficienţele din domeniul angajărilor liber profesioniste şi a asistării soţilor care au afaceri de familie, prin:

· Îmbunătăţirea securităţii în caz de maternitate prin acordarea prevederilor de maternitate pentru femeile liber profesioniste;
· Oferirea de concedii de îngrijire pentru membrii familiei;
· Recunoaşterea contribuţiei soţilor prin acordarea protecţiei sociale partenerilor liber profesionişti;
· Acordarea de competenţe de egalitate în domeniu.

2.1.2 Cu toate acestea, trebuie precizat ca o primă remarcă generală că, pentru ca drepturile să fie cu adevărat reale, măsurile propuse oferite trebuie să fie practice şi implementabile. Din nefericire, această directivă nu pare să ofere beneficii substanţiale, realizabile sau practicabile, care să se refere inegalităţilor existente.

2.1.3 Europa are un cadru legal care împiedică discriminarea de gen prin anumite măsuri legislative. Cu toate acestea, toate statisticile Europene au demonstrat că femeile sunt plătite mai puţin ca bărbaţii, sunt sub-reprezentate politic, în domeniul forţei de muncă, la nivel managerial şi antreprenorial. O mai bună întărire a legislaţiei curente în toate aceste domenii ar fi mai productivă decât micile modificări propuse în această directivă.

2.1.4 UE, în încercările sale de a creşte numărul de antreprenori şi în particular a antreprenorilor femei, trebuie să ţină cont de valoarea celor care doresc să devină liber profesioniste[5]. Oferirea facilităţilor de maternitate nu va avea efect asupra numărului de femei care sunt interesate de antreprenoriat. Propriile valori ale Comisiei indică o creştere a numărului de începeri de faceri şi asta se datorează atitudinii negative a liber profesioniştilor în Europa. Este necesară o transformare culturală semnificativă.

2.1.5 Protecţia socială este de competenţa Statelor Membre. Această nouă directivă este de aceea posibil să fie transpusă într-o lege naţională de către toate cele 27 State membre, riscând să devină ineficientă la nivel European şi să fie un exerciţiu fără sens. Directiva propusă ar trebui îmbunătăţită semnificativ cu măsuri practice şi implementată în Statele Membre pentru a deveni cu adevărat eficientă.

2.1.6 În general, preocupările micilor afaceri şi ale liber profesioniştilor, în particular în sectorul agricol, tinde să fie constrânse financiar şi orice povară suplimentară ar putea fi considerată negativă, chiar dacă protecţia socială ar putea fi o reţea de siguranţă pentru potenţialele mame sau pentru soţii lor. Trebuie luată cu mare atenţie în considerare orice creştere a contribuţiilor de protecţie socială sau orice poveri administrative nu doar pentru Stat, dar si pentru afaceri.

2.1.7 O clarificare fără echivoc a conceptului de "concediu de maternitate" ar trebui inclusă în toate directivele care se referă la concediul parental. În ceea e priveşte concediul de maternitate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii face o recomandare de minim 24 de săptămâni pentru concediul de alăptare pentru femei[6]. Comisia şi Statele Membre ar trebui să ia în considerare susţinerea acestor recomandări.

2.1.8 Noua directivă se adresează subiectului egalităţii de gen şi modificărilor propuse. Cu toate acestea, se fac puţine referiri la bărbaţii liberi profesionişti în ceea ce priveşte concediul de paternitate.

2.1.9 Pentru ca directiva să fie eficientă, soţii ar trebui să poată cere protecţie socială în "nume propriu".

2.1.10 Trebuie luat în considerare rolul bunicilor şi al familiei extinse ca îngrijitori sau tutori care sprijină femeile care muncesc. Acest fapt e important pentru a perpetua structurile familiale, implicând vârstnicii şi reducând stresul părinţilor care muncesc. Trebuie luate suplimentar în considerare remunerarea şi prevederile practice.

2.1.11 Conform Convenţiei Naţiunilor Unite a Drepturilor Copilului[7], Comisia ar trebui să conducă o procedură paralelă care să ia în considerare impactul asupra copilului al acestor măsuri propuse. Copilul trebuie să fie bine hrănit şi trebuie să se ţină cont de bunăstarea sa personală.

2.2 Propunerea unei directive care să amendeze Directiva 92/85/EEC (COM(2008) 637 final)

2.2.1 Propunerea unei directive care să amendeze Directiva 92/85/EEC caută să îmbunătăţească protecţia oferită lucrătoarelor gravide şi a celor care tocmai ai născut şi/sau alăptează. Protecţia este necesară din diferite motive. Mărimea concediului de maternitate este influenţată de mulţi factori care ar trebui luaţi în considerare când se reglementează. Fosta directivă oferă un minim de 14 săptămâni de concediu de maternitate neîntrerupt şi de asemenea precizează cerinţele cu privire la sănătatea şi securitatea la locul de muncă pentru a proteja femeile gravide şi pe cele care tocmai au născut si/sau alăptează. O femeie nu poate fi dată afară pe perioada concediului de maternitate. Conform Articolului 2(7) a unui instrument legislativ anterior – Directiva 76/207/EEC – după concediul de maternitate, o femeie are dreptul de a reveni pe acelaşi post sau pe unul echivalent. Orice tratament mai defavorabil este considerat discriminare.

2.2.2 Carta Angajament cu privire la egalitatea dintre bărbaţi şi femei pentru 2006-2010[8] a fost concepută pentru trecerea în revistă a legislaţiei existente în UE. Directiva 92/85/EEC nu a fost inclusă în exerciţiul de refacere şi de aceea nu este încă revizuită.

2.2.3 Ca şi comentariu general, se poate spune că scopul noii propuneri în acest domeniu este consecvent cu politicile UE şi în particular cu Strategia de la Lisabona pentru Dezvoltare şi Locuri de muncă.

3. Comentarii Specifice

3.1 Propunerea unei directive care să abroge Directiva 86/613/EEC (COM(2008) 636 final)

3.1.1 Comisia ar trebui lăudată pentru că face încercări în a oferi o egalitate mai mare pentru femei pe piaţa forţei de muncă şi în crearea oportunităţilor pentru femeile care doresc să fie liber profesioniste sau antreprenori. Cu toate acestea, acolo unde se iau măsuri cu impact financiar, trebuie să se ia măsuri sşi în ceea ce priveşte timpul şi resursele.

3.1.2 Comisia a făcut o evaluare a impactului acestei directive care lasă multe întrebări fără răspuns, în particular referitoare la adevărata eficacitate şi implementare.

3.1.3 Obiectivele generale ale directivei sunt pentru a îmbunătăţi egalitatea de gen pentru muncitoarele liber profesioniste şi pentru soţii lor. În plus, Comisia speră că această directivă va creşte numărul de femei liber profesioniste, va oferi statut legal soţilor lor, va creşte numărul de soţi care beneficiază de protecţie socială şi acordă facilităţi legale eficiente soţilor liber profesionişti. Cu toate acestea,

· Egalitatea de gen este asigurată pentru toţi conform cadrului legal European cu privire la egalitate;
· Numărul de femei liber profesioniste este probabil să crească datorită măsurile de protecţie socială minore când în aproape toate Statele Membre, ele pot deja face contribuţii voluntare pentru a fi protejate;
· Soţii lor vor primi statut legal sau facilităţi legale eficiente doar pentru că sunt acoperite de contribuţiile voluntare de protecţie socială?

3.1.3.1 Mai mult, conform cu Directiva 92/85/EEC, noua directivă propune pentru femeile liber profesioniste şi pentru soţii lor o perioadă de maternitate de 14 săptămâni, 2 săptămâni de concediu maternal fiind obligatorii[9]. Cu toate acestea, noua directivă încă nu propune stabilirea mărimii alocaţiei, stabilind doar că ar trebui "să garanteze un venit adecvat".

3.2 Propunerea unei directive care să amendeze Directiva 92/85/EEC (COM(2008) 637 final)

3.2.1 Comisia, în comunicatul ei din 2006[10], specifică faptul că drepturile copiilor sunt o prioritate pentru UE şi că Statele Membre sunt obligate să respecte UNCRC şi Protocoalele sale Opţionale, ca şi Scopurile de Dezvoltare Millennium. În Martie 2006, Consiliul European a cerut Statelor Membre "să ia măsurile necesare pentru a micşora rapid şi semnificativ sărăcia copilului, acordând tuturor copiilor oportunităţi egale, indiferent de statutul lor social"[11]. In contextul prezentului subiect, aceasta înseamnă să se ofere tuturor copiilor oportunitatea de alăptare şi de îngrijire corespunzătoare conform cu necesităţile lor de dezvoltare şi accesul la îngrijire zilnică de înaltă calitate, disponibilă.

4. Recomandări

Comitetul Economic şi Social European solicită de asemenea Comisiei pentru a lua în considerare următoarele:

4.1 Referitor la Liber Profesionişti şi Antreprenori:

4.1.1 Calitatea de Liber profesionist prin natura ei este foarte specifică şi nu este posibil să fie consideraţi liber profesioniştii precum angajaţii, nici nu e posibil să fie consideraţi liber profesioniştii ca fiind antreprenori.

4.1.2 Este dificil să se intuiască modul în care prevederile cu privire la maternitate pentru femeile liber profesioniste ar putea să funcţioneze la fel ca pentru angajaţi. Concediul de maternitate nu poate fi pur şi simplu luat şi afacerea sau activitatea liber profesionistă să înceteze pur şi simplu pentru câteva săptămâni, în particular când se are în vedere micile afaceri.

4.1.3 Este absurd şi nepractic a se sugera că femeile liber profesioniste ar putea beneficia de concediu de maternitate pentru o durată suficient de lungă pentru toată perioada normală a sarcinii şi a recuperării fizice a mamei după naştere, ca să nu mai menţionăm de perioada de timp necesară a fi petrecută de mamă cu copilul.

4.1.4 Comisia nu oferă soluţii practice acestei dileme. Majoritatea femeilor liber profesioniste trebuie să îşi pregătească înlocuitor, să închidă afacerea sau să continue să muncească pe întreaga perioadă a maternităţii.

4.2 Referitor la Soţi:

4.2.1 În general, directiva nu face referire la lipsa de recunoaştere a "soţilor", la calitatea şi cantitatea contribuţiei lor la afacere sau la măsurile de a le susţine pe aceste femei. Directiva nu propune nici o măsură care va îmbunătăţi susţinerea socială sau financiară sau protecţia socială a soţilor.

4.2.2 Recunoaşterea statutului social al soţilor ar trebui mai bine promovată şi recunoscută, cu o valoare stabilită conform contribuţiei lor la afacere. Soţii e necesar să aibă un statut profesional clar, cu o acoperire completă a sistemului de protecţie socială ca cetăţeni ai Europei.

4.2.3 Sunt necesare mai multe cercetări cu privire la motivaţia pentru care soţii nu plătesc în mod curent contribuţiile de protecţie socială. Costurile crescute ale afacerii sau a se aştepta de la femei să participe la un sistem de protecţie socială la propria lor solicitare, şi care presupun costuri suplimentare, ar putea avea efect negativ.

4.3 Referitor la alăptare:

4.3.1 Îmbunătăţirea reconcilierii vieţii profesionale, private şi de familie este un aspect foarte complex. Există câteva aspecte şi actori care trebuie luaţi în considerare şi deseori apar conflicte de interese. Implicaţiile ar trebui evaluate şi rezolvate oricând e posibil. Sunt necesare clarificări suplimentare şi armonizare, pentru a fi obţinute diferitele scopuri ale strategiilor UE cu privire la implementarea Strategiei de la Lisabona, a Prevederilor de la Barcelona, dar şi a situaţiei demografice, cu privire la solidaritatea dintre generaţii şi a unui echilibru mai bun muncă-viaţă.

4.3.2 Conform recomandării WHO[12], copiii ar trebui alăptaţi exclusiv de la sân în primele şase luni de viaţă, ceea ce înseamnă că acest concediu de maternitate propus acum pentru 18 săptămâni ar trebui reconsiderat conform cu sugestiile sindicatelor şi crescut la minim 24 săptămâni.

4.3.3 Concediul parental ar trebui extins şi pentru bunici şi pentru ceilalţi membri ai familiei în cazul în care se consideră necesar din punct de vedere al părinţilor care lucrează şi în interesul copilului.

4.3.4 Acordarea de îngrijiri copilului este o oportunitate de liber profesionism pentru femei dar, indiferent de prevederile interne cu privire la îngrijirea copilului şi a altor membri ai familiei aflaţi în nevoie, ar trebui garantată calitatea şi standardele acestor servicii. Prevederile de la Barcelona prevăd obţinerea până în 2010, a îngrijirii de zi pentru 33% din copiii sub 3 ani şi pentru 90% din cei între 3 ani şi vârsta de şcolarizare, dar nu există nici o prevedere specială pentru diferite forme de îngrijire a copilului. Chiar dacă 33% ar putea fi plasaţi în centre de zi – ceea ce nu este cazul până acum în nici o ţară din UE – ce se va petrece cu celelalte 2/3? Ce tip de informaţii sunt disponibile în serviciile economiei de piaţă neagră-gri oferite în regim de îngrijire acasă cu baby-sitter şi educatoare aproape necalificate, neînregistrate, nemonitorizate, prost plătite, care la rândul lor sunt neprotejate ca "liber profesioniste" la fel ca şi copiii pe care îi au în grijă? Statele Membre şi autorităţile locale ar trebui să se angajeze să asigure îngrijiri de calitate în toate formele ei. Partenerii sociali ar trebui să pledeze pentru reglementări şi transparenţă nu doar pentru îngrijiri profesioniste dar şi pentru toate activităţile de îngrijire la domiciliu informale. Dat fiind numărul mare de femei – aproape exclusiv – active în domeniul îngrijirilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în acest domeniu ar putea contribui de asemenea la strategia globală a UE în acest domeniu.

4.3.5 Aspecte suplimentarea de discutat:

· Plata concediului
· Mărimea concediului
· Flexibilitatea acordării concediului, în timpul sarcinii, după naştere, în perioada alăptării, în perioade de boală etc.
· Drepturile angajaţilor şi împiedicarea discriminării
· Creşterea limitei de vârstă a copilului până la care se poate lua orice tip de concediu pentru îngrijirea lui
· Mărirea concediului părinţilor aflaţi în relaţii ne-standard
· Acordarea concediului pentru taţi şi alţi membri ai familiei, de exemplu bunici
· Întărirea prevederilor concediului pe motive de "forţă majoră".

[1] Vezi Anexa II a Concluziilor Preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 23/24 Martie 2006 în: http://ue.eu.int/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/89013.pdf.
[2] Vezi Concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 13/14 Martie 2008 în: http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/99410.pdf.
[3] Rezoluţia Parlamentului European din 21 Februarie 2008 despre viitorul demografic al Europei (2007/2156 (INI) (A6-0024/2008), în: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P6-TA-2008-0066&language=EN.
[4] Rezoluţia Parlamentului European din 27 Septembrie 2007 despre egaliatea dintre femei şi bărbaţi în Uniunea Europeană - 2007 (2007/2065(INI) (P6_TA(2007)0423) în: http://www.europarl.europa.eu/oeil/FindByProcnum.do?lang=2&procnum=INI/2007/2065.
[5] Vezi de exemplu, opiniile CESE cu privire la educaţia antreprenorială, precum:
- În 11.07.2007 cu privire la "Angajarea şi antreprenoriatul – Rolul societăţii civile, al partenerilor sociali şi regionali şi al organismelor locale din perspectiva genului", raportor: J.M. Pariza Castaños, (OJ C 256 of 27.10.2007);
- În 25.10.2007 cu privire la "Conceptele antreprenoriale şi Agenda de la Lisabona", raportor: M. Sharma; co-raportor: J. Olsson (OJ C 44 of 15.01.2008);
- În 12.07.2007 cu privire la "Promovarea Antreprenorilor Femei în Regiunea EUROMED", raportor: G. Attard (OJ C);
- În 06.07.2007 cu privire la "Cultivarea conceptelor antreprenoriale prin educaţie şi instruire", raportor: I. Jerneck (OJ C 309 of 16.12.2006).
[6] "As a global public health recommendation, infants should be exclusively breastfed for the first six months of life to achieve optimal growth, development and health" (Global Strategy on Infant and Young Child Feeding - A55/15, paragraph 10), in: http://www.who.int/nutrition/topics/infantfeeding_recommendation/en/index.html. See also Michael S. Kramer, Ritsuko Kakuma: The optimal duration of exclusive breastfeeding - A systematic review, World Health Organization, 2002, in: http://www.who.int/nutrition/topics/optimal_duration_of_exc_bfeeding_review_eng.pdf.
[7] Convention on the Rights of the Child, adopted by General Assembly resolution 44/25 of 20 November 1989 and entered into force 2 September 1990, in accordance with article 49. In: http://www2.ohchr.org/english/law/crc.htm.
[8] Carta Angajament cu privire la egalitatea dintre bărbaţi şi femei pentru 2006-2010 (COM(2006) 92 final).
[9] În revizuirea curentă a Directivei 92/85/EEC, perioada de 14 săptămâni e posibil să se extindă la 18 săptămâni.
[10] Către o Strategie a UE cu privire la Drepturile Copilului (COM(2006) 367 final).
[11] Vezi paragraful 72 al Concluziilor Preşedenţiei din 23/24 Martie 2006 (referinţă în nota de subsol 1 de mai sus).
[12] See footnote 6.

2009 este Anul european al creativitatii si inovarii

2009 este Anul european al creativitatii si inovarii , sub deviza “Imagineaza. Creeaza. Inoveaza”.
Obiectivul Anului este promovarea unor demersuri creative si inovatoare în diferite sectoare ale activitatii umane si contributia la o mai buna pregatire a Uniunii Europene (UE) pentru provocarile viitoare ale unei noi lumi. Se are in vedere sensibilizarea cu privire la importanta creativitatii si a inovarii, competente-cheie pentru dezvoltarea personala, sociala si economica. Punind în valoare creativitatea si inovarea, UE doreste sa modeleze viitorul Europei în contextul unei concurente la nivel mondial, promovind potentialul de creativitate si inovare al fiecaruia dintre noi.

UE va oferi un cadru pentru sensibilizarea cu privire la aspectele în cauza si pentru promovarea unei dezbateri referitoare la modalitatile prin care s-ar putea spori potentialul creativ si inovator al Europei. Ca si în cazul Anilor europeni precedenti, masurile vor include campanii de promovare, manifestari si initiativela nivel european, national, regional si local.
Anul european 2009 este un exercitiu orizontal si transversal care implica multe sectoare; în afara de educatie si de cultura, el este legat de politicile privind întreprinderile, regionale si de cercetare.

Lansarea pentru mass-media a Anului european reprezinta si o ocazie de a inaugura site-ul de internet http://www.create2009.europa.eu

2009 este Anul european al creativitatii si inovarii 2009

2009 este Anul european al creativitatii si inovarii sub deviza “Imagineaza. Creeaza. Inoveaza”

Obiectivul Anului este promovarea unor demersuri creative si inovatoare în diferite sectoare ale activitatii umane si contributia la o mai buna pregatire a Uniunii Europene (UE) pentru provocarile viitoare ale unei noi lumi. Se are in vedere sensibilizarea cu privire la importanta creativitatii si a inovarii, competente-cheie pentru dezvoltarea personala, sociala si economica. Punind în valoare creativitatea si inovarea, UE doreste sa modeleze viitorul Europei în contextul unei concurente la nivel mondial, promovind potentialul de creativitate si inovare al fiecaruia dintre noi.

UE va oferi un cadru pentru sensibilizarea cu privire la aspectele în cauza si pentru promovarea unei dezbateri referitoare la modalitatile prin care s-ar putea spori potentialul creativ si inovator al Europei. Ca si în cazul Anilor europeni precedenti, masurile vor include campanii de promovare, manifestari si initiativela nivel european, national, regional si local.
Anul european 2009 este un exercitiu orizontal si transversal care implica multe sectoare; în afara de educatie si de cultura, el este legat de politicile privind întreprinderile, regionale si de cercetare.

Lansarea pentru mass-media a Anului european reprezinta si o ocazie de a inaugura site-ul de internet http://www.create2009.europa.eu.